CHRISTIAN MITITELU: Cinci ani în Irak

CHRISTIAN MITITELU: Cinci ani în Irak

Progrese minime şi incertitudine - bilanţul primilor cinci ani de război SUA l-au atacat pe Saddam Hussein pe baza unor dovezi subţiri că ar deţine arme de distrugere în masă.

Nu s-au găsit. Dacă le-a avut, a refuzat să documenteze distrugerea lor, sfidând Consiliul de Securitate. În fapt, Saddam era un factor de instabilitate. A declanşat două războaie sângeroase, a sprijinit atentatele palestiniene şi şi-a terorizat populaţia.   După cinci ani, Irakul e departe de a fi stabil sau democratic, cum visau neoconservatorii, iar principalul beneficiar al războiului pare a fi Iranul. Calculele administraţiei Bush s-au dovedit greşite. Şi asta fără a pune la socoteală trauma şi pierderile umane suferite de irakieni.

Fostul ministru al apărării, Rumsfeld, preconiza un război scurt, cu efective mici, având ca scop răsturnarea dictaturii şi instaurarea unui guvern prietenos. Astăzi, mai sunt încă 160.000 de militari americani în Irak. Adjunctul său, Paul Wolfowitz, susţinea că reconstrucţia ţării poate fi finanţată din petrol, iar cel care estimase costul războiului la 200 de miliarde de dolari a fost concediat. Astăzi, un economist, laureat al Premiului Nobel, ridică la suma de 3.000 de miliarde de dolari.

Nimeni la Washington nu bănuia efectele regimului lui Saddam. Dictatura masca profunde fisuri etnice, religioase şi tribale care au răbufnit. Lipsa de apetenţă a irakienilor pentru democraţia liberală şi neîncrederea sădită de dictatură nu au fost luate în calcul. Majoritatea şiită din Irak a îmbrăţişat alegerile democratice doar pentru a exclude de la putere minoritatea sunnită, tradiţional dominantă.

S-a reproşat americanilor lipsa unui plan clar pentru perioada postbelică. Atât cât a existat, a fost încălcat prin decretul de desfiinţare a armatei irakiene. Mii de ofiţeri au fost aruncaţi în şomaj şi au pus mâna pe arme. Ca urmare, americanii plătesc şi înarmează astăzi miliţii sunnite ca să nu mai lupte împotriva lor, ci mai degrabă contra grupărilor al-Qaida apărute în Irak.

E un progres, dar nu înlătură motivul fundamental de îngrijorare: ce va urma dacă şi când se va retrage America?

Ne puteți urmări și pe Google News