În capitala basarabeană debutează azi prima ediţie a Zilelor Literaturii Române, la care vor participa scriitori moldoveni şi români, printre care Alexandru Vakulovski, Varujan Vosganian, Gabriela Adameşteanu sau Doina Ruşti.

„Când eram student la Iaşi, ori de câte ori reveneam din Basarabia eram întrebat: cum este vremea acolo? La fel eram întrebat şi la Cluj sau Bucureşti, atunci când stăteam în aceste oraşe. De fiecare dată, încercam să explic că oraşul Chişinău este la doar 130 km de hotarul de est al României şi că acolo vremea nu poate fi prea diferită.

Kişnev în idiş înseamnă „undeva foarte departe”, la „naiba-‘n praznic”, însă în „geografia mentală” a românilor, Basarabia a devenit un spaţiu aflat undeva, în necunoscut. Eu am numit această falsă percepţie „complexul siberian al geografiei la români”, spune scriitorul Vasile Ernu, care, în perioada 19-21 mai 2010, va coordona la Chişinău prima ediţie a festivalului „Zilele Literaturii Române”.

Trei zile în care cititorii basarabeni vor avea ocazia să se întâlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România, printre invitaţi numărându-se şi Varujan Vosganian, cunoscut publicului larg mai ales în ipostaza de politician şi economist, dar al cărui ultim volum, „Cartea Şoaptelor”, a fost primit excelent de critică, distins cu premiul Observatorului Cultural şi declarat cartea anului 2009.

Invitată în festivalul de la Chişinău este şi scriitoarea Gabriela Adameşteanu, al cărei roman, în versiune franceză, „Drumul egal al fiecărei zile” (2008), a fost nominalizat la premiul „Jean Monnet” pentru literatura europeană, Vladimir Beşleagă, unul dintre cei mai importanţi scriitori din Republica Moldova, poeta basarabeană Aurelia Borzin, scriitorul, criticul şi jurnalistul Iulian Ciocan, dramaturgul basarabean Constantin Cheianu, poetul Dumitru Crudu, scriitoarea Doina Ruşti, care a anunţat, recent, ecraniazarea, în regia lui Radu Jude, a romanului său din 2008, „Lizoanca”, Alexandru Vakulovski, unul dintre cei mai „scandaloşi” tineri scriitori din Basarabia, autorul romanului „Pizdeţ”, un roman de referinţă în literatura română postrevoluţionară, sau criticul Elena Vlădăreanu.

False speranţe şi dezamăgiri iluzorii

Prin acest proiect ce reuneşte scriitori „de pe ambele maluri” ale Prutului, organizatorii îşi propun să facă un prim pas spre „încetarea reproducerii ignoranţei şi necunoaşterii reciproce”.

„La această primă ediţie, vom încerca să răspundem la câteva întrebări simple: de ce ne cunoaştem aşa puţin? Ce s-a întîmplat şi ce se întîmplă cu noi, cu poezia şi literatura noastră?”, adaugă Ernu. „Ştiu extrem de puţine lucruri despre viaţa romanilor de peste Prut”, spune şi sciitoarea Doina Ruşti.

”Sunt pentru prima oară la Chişinău şi am venit special să văd o lume ştiută doar din cărţile vechi. Dezinhibată, dramatică, fără cosmetică, literatura moldovenilor este ca o scrisoare de amor, pe care o găseşti într-un buzunar uitat şi care nu doar că prinde imediat viaţă, dar te face să iei parte la declaraţia de dragoste, cu toate că te credeai un om blazat”, adaugă Doina.

Pare a fi timpul cel mai potrivit pentru astfel de iniţiative, nu numai pentru că Moldova a devenit o destinaţie favorită atât pentru oamenii de afaceri din România, cât şi pentru exploratorii culturali, dar şi pentru că necunoaşterea, în sensul ei profund, este la fel de mare de-o parte şi de alta a Prutului.

Nici în Moldova, un spaţiu cu o istorie mai complicată, „cu o populaţie majoritară românească, dar care şi-a trăit mai toată perioada modernă în spaţiul administrativ al Imperiului ţarist sau al Rusiei Sovietice, lucrurile nu stau mai bine.

Aici, în raport cu România, se amestecă tot soiul de complexe sau false proiecţii şi proiecte care fie se construiesc pe un naţionalism romantic de secol XIX, fie pe reflexe deprinse de-a lungul timpului la periferia unui colosal Imperiu. E un amestec de „false speranţe” şi „dezamăgiri iluzorii” care nu duc nicăieri”, spune Ernu. Iar pentru a avea o relaţie normală e nevoie de o (re)cunoaştere reciprocă.

PROGRAM

• În prima zi (miercuri, 19 mai) va avea loc întâlnirea cu Varujan Vosganian şi lectura publică din Cartea Şoaptelor (cartea anului 2009). Întâlnirea va avea loc la librăria din Centru, Bd. Stefan cel Mare, nr. 126, la ora 17.00.
• Tot în prima zi, alături de Vasile Ernu, Vladimir Beşleagă, Dumitru Crudu, Doina Ruşti şi Varujan Vosganian participă la o dezbatere pe tema „RO şi MD sau ce ştim unii despre alţii?”, care va avea loc la Restaurantul Passepartout, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 62, de la ora 19.00.
• Joi, 20 mai, începând cu ora 11.00, va avea loc conferinţa pe tema „Literatura română în comunism”, în prezenţa lui Eugen Negrici: Universitatea de Stat A. Russo din oraşul Bălţi, Sala de conferinţe, bloc 1, str. Puskin 38.
• De la ora 17.00, Dan Lungu şi Doina Ruşti participă la lecturi şi discuţii cu tema „Literatura despre comunism: eliberare, revoltă, nostalgie”, la libraria din Centru, Bd. Stefan cel Mare, nr. 126.
• Tot joi, 20 mai, la ora 19.00, Gabriela Adameşteanu, Iulian Ciocan, Constantin Chelaru şi Dan Lungu vor avea lecturi publice şi vor dezbate despre „Literatura romana in tranziţie. Teme şi tendinte”, la Restaurantul Passepartout, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 62. Moderator: Vitalie Ciobanu
• Vineri, 21 mai, la ora 11.00 va avea loc din nou conferinţa „Literatura română în comunism”, în prezenţa lui Eugen Negrici, de data aceasta la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, blocul central, aula 511, str. Mateevici, nr. 60
• De la ora 15.00 (vineri, 21 mai) vor începe lecturile urbane în Parcul Central, Aleea Clasicilor.
• Tot vineri, 21 mai, la ora 17.00, Gabriela Adameşteanu se întâleşte cu publicul pentru discuţi şi lecturi din „Dimineaţa pierdută”, la libraria din Centru, Bd. Stefan cel Mare, nr. 126.
• La ora 19.00 Aurelia Borzin, Claudiu Komartin, Alexandru Vakulovski şi Elena Vlădăreanu vor participa la lecturi şi dezbateri: „Poezia tânără din Re Moldova şi România”, la Restaurantul Passepartout, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 62. Moderator: Emilian Galaicu-Paun
• Evenimentul se ve încheia cu un concert susţinut de formaţia Trigon, începând cu ora 21.00, la Teatrul municipal „Satiricus, I. L. Caragiale”, str. Mihai Eminescu, nr. 55.