Promisiunea "unei prietenii fără margini" a atras atenția la întâlnirea dintre Xi Jinping și Vladimir Putin din această lună. O eventuală invadare a Ucrainei de către Rusia ar putea fi un test important pentru jurămintele de camaraderie dintre Beijing și Moscova.

Pentru Kremlin, primele semnale sunt promițătoare. Pentru prima dată, China s-a opus categoric extinderii NATO, fapt care apare în declarația comună recent adoptată între cei doi lideri.

Autorităţile chineze au afirmat că securitatea unei țări nu poate fi construită pe seamal insecurității alteia. Cu alte cuvinte, ei resping ideea potrivit căreia securitatea Ucrainei este posibilă prin extinderea NATO, deoarece acest fapt presupune aducerea insecurității la porţile Rusiei. Cu toate acestea, în declarația comună de peste 5.000 de cuvinte nu figurează "Ucraina".

Când speculăm despre ce ar face China într-o invazie în 2022, merită să ne amintim ce s-a întâmplat în 2014, când Rusia a anexat o parte a Crimeei, scrie Tatiana Prazeres, analist internațional, în cotidianul brazilian folha.uol.com.br.

Beijingul nu a condamnat public Moscova, dar până nici astăzi nu recunoaște în mod oficial ocupația rusă. S-a abținut atunci când subiectul a fost adus în fața Consiliului de Securitate al ONU.

Când SUA și UE au instituit sancțiuni Rusiei pentru anexare, Beijingul a fost colacul de salvare de care Moscova avea nevoie. Finanțarea și comerțul cu China au contribuit la atenuarea impactului restricțiilor europene și americane. Astfel, unul dintre efectele colaterale ale sancțiunilor a fost acela de a apropia cele două țări.

Conflictul Rusia-Ucraina. Beijingul poate culege roadele tensiunilor în curs

Deşi nu beneficiază de pe urma unei eventuale confruntări militare, Beijingul poate culege roadele tensiunilor în curs. În primul rând, se îndepărtează atenția de care are nevoie Joe Biden pentru a face față ascensiunii Chinei – ceea ce, potrivit establishment-ului americane, este adevărata amenințare la adresa Statelor Unite.

În afară de aceasta, având puțini prieteni, Rusia are și mai multă nevoie de vecinii săi din sud, inclusiv pentru a se asigura că își poate monetiza rezervele de gaze. Iar Beijingul mulțumește, problema sa de securitate energetică este serioasă. Merită să ne amintim că la câteva săptămâni după anexarea Crimeei, China și Rusia au semnat un acord de livrare de gaze pe 30 de ani, care implică 400 de miliarde de dolari. Acum, ţinând seama de tensiunile în creștere din Europa, au existat mai multe înțelegeri în sfera energetică între Xi și Putin.

Mai este ceva pentru Beijing: mulți analiști compară situația din Ucraina cu cea din Taiwan. Argumentul este că lipsa de hotărâre a SUA de a apăra Ucraina de o posibilă invazie rusă ar fi un semnal conform căruia, în cazul unui atac al Beijingului asupra Taiwanului, lucrurile s-ar petrece la fel.

Beijingul ar contribui la atenuarea ponderii sancțiunilor și ar da vina pe SUA și pe NATO

China are un interes în a alimenta îndoieli cu privire la credibilitatea promisiunilor americane de securitate. Mașina de propagandă chineză a făcut exact asta atunci când SUA i-au  dezamăgit pe aliații afgani – sau să vadă avionul forțelor aeriene americane decolând în grabă de pe aeroportul de la Kabul.

Analogia dintre Ucraina și Taiwan are limitările sale și, în esență, viitorul Taipeiului nu depinde de felul în care SUA răspund unei invadări a Ucrainei. Dar China beneficiază de insecuritatea generată pe insulă. Liderul taiwanez, nu întâmplător, a creat un grup strategic pentru monitorizarea crizei din Ucraina.

Nu ar fi surprinzător ca, în cazul unei noi invadări a Ucrainei, să nu existe o opoziție – sau sprijin tăcut – din partea Chinei. Poate că Beijingul ar contribui la atenuarea ponderii sancțiunilor și ar da vina pe SUA și pe NATO pentru că nu au ţinut seama de preocupările de securitate ale Moscovei.

Dar de aici şi pănă la susținerea unei invazii ar însemna să ceri prea mult de la prietenia cu chinezii. Există într-adevăr un plafon pentru promisiunile de parteneriat fără margini. (Rador)