Justiția din România ar putea fi din nou pusă în cele mai dificile poziții și asta după ce o decizie a Curții de la Strasbourg aduce din nou în atenția opiniei publice filmările făcute cu cei anchetați scoși din arest cu căturșele la mâini. CEDO a stabilit clar că aceste imagini aduc atingere dreptului la respectarea vieții private și la imaginea persoanei care a fost filmată cu cătușe la mâini. Astfel, articolul 8 din Convenție spune că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale
Amintim, că în conformitate cu Codul de Procedură și cu normele legale în vigoare, punerea cătușelor unei persoane este o acțiune prin care cel reținut are un comportament recalcitrant sau necesită punerea cătușelor deoarece s-a opus arestarii, reținerii sale de către organele de drept.
Arestarea filmată și difuzarea acesteia fără acordul persoanei arestate constituie o ingerință în dreptul la propria imagine, parte integrantă a conceptului de viață privată. În cauza Popovi împotriva Bulgariei (cererea nr. 39651/11), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printre altele, că a fost încălcat art. 8 din Convenție. Cauza privește arestarea excesiv mediatizată a lui Popovi, fost secretar general în cadrul Ministerului de Finanțe.
În ceea ce privește acoperirea mediatică a arestării, în speță, atât filmarea arestării reclamantului cât și difuzarea înregistrării au fost efectuate de către serviciul de presă al Ministerului de Interne.
Ne puteți urmări și pe Google News
Curtea a constatat că arestarea a fost filmată, iar înregistrarea difuzată fără acordul reclamantului și că acest lucru a constituit o ingerință în dreptul acestuia din urmă la propria imagine, parte integrantă a conceptului de viață private, potrivit Legal Land.
Pe baza informațiilor aflate în posesia sa, Curtea a considerat că practica care consta în filmarea anumitor operațiuni nu era reglementată de o lege care să îndeplinească criteriile stabilite în jurisprudența Curții și a fost efectuată în cursul operațiunilor care ar fi putut stârni un interes major în rândul publicului și a mass-media.
De asemenea, Curtea a constatat că normele din Codul bulgar de procedură penală preved posibilitatea de a face înregistrări video în cadrul unei proceduri penale de strângere a probelor.
În speță, nu măsurile de investigare efectuate la locul arestării reclamantului au fost filmate și difuzate, ci arestarea în sine. În consecință, nu a fost demonstrat în fața Curții că ingerința în cauză a fost prevăzută de lege.
Prin urmare, a fost încălcat art. 8 din Convenție în ceea ce privește mediatizarea arestării reclamantului.
Recomandările noastre
