Preşedintele Donald Trump a fost desemnat oficial candidat al Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din SUA din 3 noiembrie. Va fi ales liderul republican pentru încă un mandat la Casa Albă, după ce, în ultimii patru ani a fost mitraliat din toate direcțiile? Analiștii politici din America se întreabă și ce surprize ar putea să mai ofere Trump în cazul câștigării scrutinului.

Ca fostă vedetă TV de reality-show, Donald Trump a reușit să ajungă la Casa Albă cu o lungă listă de promisiuni republicane: va confrunta China, va termina cu regimul economic preferențial, va restricționa imigrația. Dar reprezentanţii republicani ai celor 50 de state şi-au anunţat acum sprijinul pentru Trump i-au transmis un mesaj ferm: nu poți câștiga alegerile din 2020 cu aceleași promisiuni! 

Prin urmare, Trump și echipa sa încearcă să afle răspunsul la întrebarea care pare că l-a chinuit pe președinte în ultimele luni: Ce va face încă patru ani?  

Duminică seară, echipa sa de campanie a conturat câteva dintre obiectivele celui de-al doilea mandat: eradicarea pandemiei de Covid-19, crearea de locuri de muncă, stoparea dependenței SUA de China, reducerea prețurilor la medicamente, extinderea alegerii școlii și apărarea poliției. Obiective care vor fi expuse pe larg în cursul acestei săptămâni chiar de Trump.

Dar, pe măsură ce Trump și republicanii se pregătesc să vină cu un discurs special în zilele care urmează, mulți se întreabă dacă președintele, care candidează pe o platformă a ”promisiunilor îndeplinite”, va putea să definească și noile „promisiuni făcute”. Făcând abstracție de pandemia de coronavirus, care a lăsat milioane de americani fără loc de muncă, republicanii mizează pe planul lui Trump de a-și face campanie cu promisiunea  scăderii ratei șomajului, elementul-cheie care i-a ajutat și pe Lyndon Johnson, Ronald Reagan, Bill Clinton și George W. Bush să obțină al doilea mandat.

2020 nu a adus nimic bun americanilor

PIB-ul al Statelor Unite a scăzut cu 32,9% în al doilea trimestru, cel mai mare declin de la Marea Criză a anilor 1930 încoace. De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, economia americană nu înregistrase un declin mai mare de 10%.

De asemenea, exporturile au înregistrat un declin uriaş de 64%, în timp ce importurile au scăzut cu 53%, de vreme ce criza generată de coronavirus a cauzat întreruperi masive în fluxul global al comerţului şi a micşorat din ce în ce mai mult cererea. În luna mai, se aflau în şomaj tehnic aproape 39 de milioane de cetăţeni americani.

„Presupun că Trump va continua cu dereglementarea în industrie și finanțe, cu o altă rundă de reduceri de impozite și cu aceeași politică de imigrație, cu ceva imprtoant cu care să se laude după realegere”, spune Julian Zelizer,  profesor de istorie și politologie la Princeton University.

Purtătorul de cuvânt al campaniei lui Trump, Courtney Parella, a explicat că, în al doilea mandat, președintele se va concentra pe „reducerea impozitelor, pe numirea unor judecători conservatori puternici în instanțele federale și la Curtea Supremă,  pe asigurarea asistenței medicale pentru persoanele cu probleme și pe securitatea frontierelor. De asemenea, vrem să asigurăm că vom avea un vaccin eficient împotriva covid-19”.

Însuși Trump a schițat vag câteva obiective de politică externă, aducând ca argument forte faptul că țări precum China și Iran vor fi mai dispuse să negocieze cu el decât cu Biden. Greu de crezut, în condițiile în care Trump anunţa în urmă cu câteva zile că "a anulat" discuţiile comerciale cu China din cauza răspunsului la coronavirus, la câteva zile după ce o revizuire programată a „Fazei 1” iniţiale a acordului comercial a fost amânat. Iar relațiile dintre cele două țări se deteriorează de la o zi la alta. Nici cu Iranul lucrurile nu au stat altfel,  Trump promițând să readucă Teheranul la masa negocierilor,  prin impunerea unor sancțiuni tot mai grele.

Oficialii administrației au anunțat că Trump are în  vedere organizarea unei serii de întâlniri cu liderii mondiali, în lunile următoare, pentru a le expune prioritățile sale de politică externă. Washingtonul și-a arogat meritul de a fi ajutat la încheierea „unui acord de pace istoric”, care va stabili relații diplomatice între Israel și Emiratele Arabe Unite. În același timp, Casa Albă a sugerat că ar putea să-i aducă pe Trump și Putin la aceeași masă, la renegocierea Tratatului privind reducerea armelor strategice (START).

Printre aliații lui Trump există însă  frustrări legate de faptul că președintele se concentrează prea mult pe chestiuni care nu au legătură cu coronavirusul sau cu economia, cum ar fi fixația legată de ancheta în cazul impolicării  Rusiei în alegerile din 2016 și afirmațiile, neprobate, privind un complot guvernamental care să-i submineze campania.