Executivul european nu mai e convins că mamuţii energetici sunt nocivi pentru piaţa liberă.
Compania energetică naţională pe care guvernul de la Bucureşti doreşte să o înfiinţeze este văzută cu alţi ochi de Bruxelles, după ce comisarul pe energie a criticat dur această iniţiativă.
„Această companie nu va crea probleme şi nu putem vorbi de un monstru energetic, pentru că nu cuprinde şi Transelectrica (operatorul de transport - n.r.)“, a spus zilele trecute Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvânt al Comisarului pentru energie, Andris Piebalgs.
Tarradellas a recunoscut că instituţia pe care o reprezintă este o „casă a compromisurilor“. Oficiali ai executivului european spun că „a treia variantă“ de proiect iniţiat de Comisia Europeană pentru separarea activităţilor de producţie de cele de furnizare este atât de putin rigidă încât compania- mamut românească ar putea include şi Transelectrica, pe lângă Electrica, Hidroelectrica şi complexurile energetice Rovinari şi Turceni. Victorie pentru megacompanii De altfel, mai toate megacompaniile energetice care au adevărate „ambasade“ la Bruxelles se apropie de o victorie profitabilă. Monopolurile energetice din ţările membre ale UE nu vor fi prea afectate de ultima variantă a proiectului iniţiat de CE.
Giganţi precum Gaz de France şi E.ON vor putea reprezenta consumatorii europeni în negocierea cu furnizorul de gaze al Europei - compania rusească Gazprom. Acesta a fost de altfel şi argumentul lui Jean-François Cirelli, preşedintele Gaz de France, la ultima sa vizită în România: Europa trebuie să aibă companii puternice care să determine Gazprom să mai scadă din preţul gazului pentru europeni. Totuşi, Comisia are acelaşi obiectiv în planul său de separare: un preţ al electricităţii mai mic pe o piaţă cu o concurenţă mai mare. Cei mai puternici adversari ai proiectului de separare sunt Franţa şi Germania, iar cele mai mari companii din domeniul energiei din aceste ţări îşi împart piaţa de gaze din România (prin Distrigaz Sud şi E.ON Gaz) sau activează şi pe piaţa de electricitate (E.ON Electrica Moldova). Negocieri cu final aşteptat Scindarea marilor companii energetice este văzută de Comisia Europeană ca factorul principal care va creşte competitivitatea şi va aduna investiţii pe piaţa de energie. Până acum erau două variante de separare: cea radicală - „spargerea“ companiilor integrate -, şi cea în care gestiunea reţelelor de transport era externalizată unui operator independent la nivel naţional. În plus, 8 state membre (Franţa, Germania, Austria, Grecia, Bulgaria, Luxemburg, Letonia şi Slovacia) militează pentru o a treia variantă: companiile pot influenţa managementul operatorului independent de transport, iar gradul de independenţă al acestuia scade.
Pe 6 iunie, la Luxemburg, Comisia trebuie să medieze taberele pentru a face o propunere legislativă finală. „Cel mai probabil, tabăra Germaniei şi Franţei va câştiga: mai întâi pentru gaze şi apoi pentru electricitate. Tabăra cealaltă se va alege doar cu prezentarea, peste cinci ani, a unui raport în Parlamentul European care să ilustreze modul în care a funcţionat această variantă.
Dacă nu a funcţionat în favoarea pieţei concurenţiale, peste şapte ani se va face o nouă propunere“, ne-au spus oficiali pe probleme de energie din cadrul CE.
Executivul european a făcut anul trecut propunerea de separare a activităţilor din domeniul energetic, însă cu excepţia E.ON - care a anunţat că va vinde reţeaua de distribuţie energetică, celelalte companii s-au opus separării patrimoniale. 50% din producţia internă de energie a României ar urma să fie furnizată de Compania energetică naţională
Recomandările noastre
