Legislaţia românească le dă dreptul angajatelor gravide sau proaspetelor mămici la un program de lucru flexibil şi la concedii de risc maternal, fără a pierde din venituri.

Nici o femeie nu poate fi discriminată pentru că este însărcinată sau pentru că are un copil de crescut. Aşa prevede legislaţia românească, pe care angajatorii sunt obligaţi să o respecte.

Concret, "este interzis să i se solicite unei candidate la angajare să prezinte un test de graviditate şi/sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naşte pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă. Sunt exceptate de la aplicarea acestor prevederi acele locuri de muncă interzise femeilor gravide şi/sau care alăptează, datorită naturii ori condiţiilor particulare de prestare a muncii", potrivit unui ghid realizat de Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, transformată de curând în direcţie în subordinea Ministerului Muncii.

Excepţia vizează domenii precum alimentaţia publică ori sistemul militar, susţin specia liştii. În plus, potrivit legii, la încetarea concediului de maternitate sau a concediului de creştere şi îngrijire a copilului, salariata se poate întoarce la ultimul loc de muncă sau la unul echivalent, pe acelaşi salariu.

Salariu şi job garantate

Mai mult chiar, concedierea este interzisă timp de şase luni de la revenirea la muncă, în timpul sarcinii sau după naştere, cu excepţia situaţiilor în care intervine reorganizarea judiciară sau falimentul angajatorului. De toate aceste drepturi beneficiază angajata din momentul în care îşi anunţă angajatorul că este însărcinată, pe baza certificatului medical.

Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ovidiu Jurca, spune că aceste drepturi sunt "bine-venite", în condiţiile în care, în trecut, s-au înregistrat multe abuzuri în acest sens.

"Acum câţiva ani am avut o situaţie de discriminare la o firmă germană din Piteşti, unde femeilor li s-a pus în faţă la angajare o declaraţie prin care se obligau ca, timp de cinci ani, să nu rămână însărcinate", spune Jurca, jurist de profesie.

Acesta a explicat că, în perioada sarcinii, angajatele au dreptul la reducerea cu un sfert a programului de lucru, pe baza recomandării medicului, cu menţinerea veniturilor salariale.

În plus, au dreptul la o dispensă de maximum 16 ore pe lună din programul normal de lucru, plătite de angajator, pentru efectuarea consultaţiilor prenatale.

Iar în cazul în care angajatorul nu poate să le asigure viitoarelor mame condiţii de muncă potrivite, acestea au dreptul la concediu de risc maternal de 120 de zile, recomandat de medic. Acest tip de concediu e valabil şi pentru salariatele care alăptează, până la intrarea în concediul de creştere a copilului.

"Angajatele însărcinate trebuie protejate şi tratate ca depozitare ale viitoarei naţiuni.“, OVIDIU JURCA, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical

LEGE

Care sunt drepturile de care beneficiază mămicile la serviciu

• Confidenţialitate şi informare privind drepturile lor, dar şi riscurile la care se expun;

• Refuzul de a efectua munci dăunătoare lor sau fătului;

• Concediu de risc maternal de maximum 120 de zile pentru gravidele cu probleme;

• Concediu de risc maternal pentru salariatele care alăptează, plătit cu 75% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare naşterii;

• 16 ore libere pe lună, plătite, pentru consultaţii prenatale;

• Reducerea cu un sfert a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor;

• Două pauze de alăptare, de câte o oră fiecare, sau reducerea duratei timpului de lucru cu două ore zilnic, cu menţinerea veniturilor salariale, până când copilul împlineşte un an;

• Nu li se poate desface contractul de muncă în primele şase luni de la întoarcerea în activitate şi nici în perioada concediului de maternitate.