DEZBATERE EVZ: O mai mare apropiere faţă de Rusia şi trecerea conductei pe teritoriul nostru ne vor garanta o siguranţă sporită în aprovizonarea cu gaze naturale.

O mai mare siguranţă în aprovizionarea cu gaze naturale, zeci de milioane de euro anual din tranzit, dar şi o mai mare influenţă în zonă sunt doar câteva dintre avantajele pe care le va aduce României includerea ei în South Stream, spun analiştii contactaţi de EVZ.

"Implicarea în South Stream ar fi un pas în plus către poziţionarea energetică a României în zona Balcanilor, care va însemna o mai mare influenţă. În plus, am câştiga o mai mare siguranţă în aprovizionarea cu gaze naturale", ne-a declarat analistul Aurelian Dochia.

"Dacă vom fi incluşi în South Stream, cu siguranţă n-o să mai avem probleme niciodată cu aprovizionarea cu gaze naturale, pentru că Rusia îşi ia parteneri ţări cu care relaţiile externe sunt favorabile", susţine un alt specialist din piaţă.

El a precizat însă că totul e încă la nivel de diplomaţie externă şi e posibil ca evoluţia pozitivă din ultima perioadă să fie doar o formă de presiune la adresa bulgarilor "pentru a veni ei cu ceva în plus" .

Rocadă cu Bulgaria

Până acum, România era luată în calcul pentru o posibilă ramificaţie a South Stream, principalul partener în proiect fiind considerat Bulgaria, care a supărat însă Moscova. Astfel, studiul de fezabilitate pentru conductă va lua în considerare înlocuirea Bulgariei cu România, a spus, vinerea trecută, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, citat de Ria Novosti.

Cu invitarea României în South Stream, Rusia bifează ultima ţară care susţinea conducta europeană Nabucco şi care nu o alăturase încă proiectului rusesc de gazoduct. Toate celelalte - Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria - s-au implicat deja.

"Cred că e o carte bine jucată de România. Sunt de acord că Nabucco era cea mai bună soluţie pentru noi, dat fiind că ne asigura independenţa. Din păcate, Nabucco nu are o susţinere suficientă. Cred că ar fi fost riscant pentru noi să fi jucat pe o singură carte, Nabucco", este de părere Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, analistul Vladimir Socor, expert în spaţiul ex-sovietic, atrage atenţia, într-un articol în "Eurasia Daily Monitor", că redirecţionarea South Stream prin România invalidează toată planificarea de până acum a conductei.

Astfel, ocolirea Bulgariei ar putea scoate din schemă Serbia şi Grecia, ţări prietene Rusiei, incluse iniţial în traseu. În plus, Bucureştiul pare să "îşi reseteze" strategia anterioară de reducere a dependenţei de gazele ruseşti.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a luat rolul de conducător al politicii de "explorare" a unui parteneriat energetic cu Rusia, fără a fi clar în ce măsură are susţinerea preşedintelui şi a guvernului.

Traian Băsescu nu a avut încă o reacţie după vizita lui Videanu din 16 iunie la Moscova, mai notează Socor, în opinia căruia, South Stream este un bluf.

Mai trebuie notat că liderii politici de la Sofia au declaraţii contradictorii faţă de noua mutare a Rusiei cu România. Preşedintele Gheorghi Pârvanov a afirmat, vineri, că Bulgaria este pe cale să piardă proiectul energetic South Stream. Pe de altă parte, premierul Boiko Borisov a susţinut, în aceeaşi zi, că nu sunt probleme cu South Stream, iar proiectul va fi implementat.

PARTENERIAT

Franţa intră în joc

Grupul rus Gazprom şi cel italian Eni, consorţiul care va dezvolta South Stream, ar putea avea un al treilea partener, compania franceză Electricite de France (EdF). Cele trei companii au semnat sâmbătă, la Sankt Petersburg, un memorandum de înţelegere, care să includă grupul francez în proiect.

Memorandumul a fost semnat în prezenţa preşedintelui rus Dmitri Medvedev şi al celui francez, Nicolas Sarkozy. Cota EdF în proiect este însă incertă.

Potrivit declaraţiilor de până acum, EdF ar fi trebuit să primească 10% de la Gazprom şi 10% de la Eni, însă preşedintele grupului rus, Alexei Miller, a declarat sâmbătă, citat de Ria Novosti, că Gazprom nu îi va da cei 10%, iar finalizarea contractului prin care Franţa intră în proiect ar putea avea loc "până la finele anului".

În plus, Marcel Kramer, şeful companiei olandeze Gasunie (implicată în Nord Stream), a fost numit preşedinte şi director general al South Stream, funcţii pe care le va prelua de la 1 octombrie.

25 de miliarde euro este costul estimat al proiectului de gazoduct susţinut de Rusia, care să o lege, pe sub Marea Neagră, de Europa

POZIŢIONARE

România, între Nabucco şi South Stream

Clarice Dinu

România în timpul administraţiei Băsescu a marşat pe susţinerea proiectului Nabucco, asumat de Uniunea Europeană ca mijloc de reducere a dependenţei faţă de Federaţia Rusă.

Fără a-şi arăta deschiderea faţă de participarea la proiectul South Stream, Bucureştiul şi-a exprimat disponibilitatea de a negocia condiţiile trecerii con ductelor pe teritoriul ţării noastre.

"Proiectul South Stream are nevoie, dacă se pune în practică, şi de utilizarea zonei exclusive economice a României, trebuie să treacă conductele pe acolo. Probabil acesta este un subiect care va fi negociat, dar nu abandonarea proiectului Nabucco în favoarea proiectului South Stream. Suntem stat membru al Uniunii Europene. De altfel, ştiţi probabil că ţin foarte mult ca România să-şi respecte toate angajamentele pe care şi le-a asumat, indiferent care este presiunea internă", susţinea, în octombrie 2008, preşedintele Traian Băsescu, o constantă de altfel a declaraţiilor pe tema celor două proiecte energetice.

În perioada mandatului său, Băsescu a desfăsurat o ofensivă diplomatică în favoarea Nabucco.

"Dacă vreodată South Stream se va face, România nu va fi în afara South Stream-ului." TRAIAN BĂSESCU, iulie 2009