CCR. Sursa foto: arhivă EVZ
Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a decis că bunurile care au aparținut ONG-urilor lichidate ai căror beneficiari reali nu se cunosc, nu intră în posesia statului. Asta chiar dacă în OG 26/200. Se arată că necomunicarea beneficiarilor reali poate duce la dizolvarea ONG-ului.
Bunurile ONG-urilor și beneficiarii reali, protejați
Decizia Curții Constituționale legat de articolul din OG 26/2000 este publicată în Monitorul Oficial. Cee ace înseamnă că până când OG nu va fi modificată, efectele ei sunt suspedante. Articolul contestat a fost acesta: ”În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. a) - c) sau art. 56 alin. (1) ind. 1, bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local”.
CCR
Avocatul poporului a contestat expresia ”și/sau”. Era vorba despre situația în care asociația este desființată pentru activități ilegale. Doar că magistrații constituționali au opinat diferit. Mai exact, preluarea bunurilor după dizolvare nu este constituțională. Asta pentru că în acest fel s-ar înlătura prezumția de dobândire licită a averii și ar echivala cu o expropriere.
Averea licită, scuza perfectă
„În esență, Curtea a constat că pasivitatea persoanei juridice (asociație sau fundație) în îndeplinirea obligaţiei de a raporta Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, nu poate fi asimilată cu vreunul dintre cazurile de dizolvare reglementate în art.56 alin.(1) lit.a)-c) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000.
Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor ca măsură sancţionatorie pentru neîndeplinirea unei obligaţii legale ce revine persoanei juridice sancţionată cu dizolvarea şi intrarea în lichidare echivalează cu o confiscare contrară exigenţelor constituţionale stabilite prin art.44 alin.(8), potrivit căruia «Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă»”, se arată în comunicatul CCR.
