Între discuţiile despre drepturile lucrătorilor, pericolul pierderii limbii române şi dezbinarea dintre asociaţiile românilor din Italia, laitmotivul imaginii, o veche „poveste” care încă mai bântuie comunitatea, apare, cu sau fără voia participanţilor, în programul oricărei întâlniri a diasporei din Italia.
Parlamentarul italian Luca Volonté, liderul grupului Popular European din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, spune, într-un interviu acordat sâmbătă, la Veneţia, „Evenimentului zilei”, (la conferinţa „Şanse egale pentru o Europă unită”, organizată de Asociaţia Social-Culturală Româno-Italiană „Europa”, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică) că românii au început să conteze pentru politicienii italieni. Şi că imaginile cu moartea de la metrou a Maricicăi Hăhăianu au schimbat profund felul în care este privită comunitatea azi.
„Dacă românii nu se simţeau bine în mediul ăsta, evident, n-ar mai fi stat în Italia”, adaugă ambasadorul României la Roma, Răzvan Rusu, în legătură cu felul în care suntem priviţi în Peninsulă.
URMĂRILE UNUI OMOR MEDIATIZAT
„Sper că atitudinea italienilor s-a schimbat”
Evenimentul zilei: Care este acum percepţia italienilor despre românii din Italia?
Luca Volonté: Din păcate, comunitatea română, care poate reprezenta o oportunitate pentru Italia, este considerată de marea parte a mass-media şi de o parte din clasa politică italiană drept o problemă. Ceea ce pot face oamenii politici italieni este să se uite cu atenţie la fapte, să valorifice acest peste un milion de persoane care vin din România şi să-i integreze. Comunitatea românească poate deveni o şansă pentru ca Italia să se dezvolte.
S-a schimbat atitudinea italienilor faţă de cea pe care o aveau acum câţiva ani, după cazul Mailat?
Eu sper că da. Uitaţi ce e: şocul produs de imaginile cu un delincvent italian care o omoară pe femeia aceea din România a schimbat profund sentimentele pe care le aveau italienii faţă de români.
Spuneţi că moartea Maricicăi Hăhăianu a schimbat imaginea românilor în Italia?
Da, a schimbat mentalitatea de după cazul Mailat. Cred că infracţionalitatea printre români, care nu este reprezentativă, de care se folosesc anumiţi politicieni este o abordare absolut falsă. În Italia, numărul delincvenţilor români este mai mic decât cel al delincvenţilor italieni. 
Au reacţionat atât de ferm autorităţile italiene în cazul Hăhăianu deoarece era unul foarte mediatizat?
Telejurnalele, mass-media au dezvăluit imediat acest caz. Apoi, imaginile acelea de pe camerele de supraveghere de la metroul din Roma au avut un efect maxim. Pentru că toţi italienii au putut vedea cum un italian a lovit şi a ucis fără motiv o biată femeie.
S-ar fi întâmplat aceeaşi reacţie fără presiunea mediatică?
Asta nu avem de unde să ştim. A contat însă mult să vezi cum un tânăr italian, fără vreun motiv, omoară o femeie din România. A şocat toată ţara. Imaginile acelea filmate la metrou sunt cele care vor rămâne în capul italienilor.
Cum privesc oamenii politici italieni articolele care prezintă românii într-o imagine negativă?
Sunt forţe politice care amestecă romii-românii-delincvenţii pentru a îngrijora cetăţenii. Pentru unele părţi politice, cum suntem noi, nu se fac astfel de diferenţe, de etnie. Iar noi chiar susţinem să avem la alegerile următoare nu doar prieteni români, ci poate şi candidaţi români. Pentru noi comunitatea românească este o oportunitate, contează, aşa cum şi demonstrează românii. În multe regiuni comunitatea românilor reprezintă o oportunitate de îmbogăţire. Pentru alţii e o mare problemă, pentru noi nu. Românii sunt printre puţinele comunităţi venite în Italia care au aceleaşi valori religioase, umane, de familie apropiate de cele ale italienilor.
Este expulzarea unor grupuri de romi cetăţeni români din Franţa un scenariu posibil şi în Italia de azi?
Ideea în Italia este să fim duri cu infractorii. Ideea Franţei e una pe care nu am dori să o condamnăm, de o parte, dar nu e „calea italiană”. Abordarea noastră a fost mereu clară, dar nu prevede măsuri atât de dure, la limită.
DIN PERSPECTIVĂ DIPLOMATICĂ

"Dacă românii ar fi suferit în Italia, plecau în alte ţări"

Ambasadorul României în Italia, Răzvan Rusu, crede că teza "suferinţei" românilor din Peninsulă este o exagerare şi că românii au găsit în Italia un loc în care se simt bine. "Dacă românii nu se simţeau bine aici, în Italia, probabil că plecau", subliniază diplomatul.

EVZ: Mai suferă românii de pe urma imaginii negative exploatate de presa din Italia în trecut?
Răzvan Rusu:
Mie nu mi se pare că acest cuvânt este potrivit. Sunt unele zone unde sunt percepţii eronate. Să nu generalizăm.

Ultimul caz în care s-a ridicat problema discriminării a fost cel al Maricicăi Hăhăianu…
Şi a fost cazul prezentat negativ? A fost invers. Vedeţi, e o chestiune prezentată la extreme: ba e dezbătut că e prea multă imagine negativă, ba că e prea mult de partea cealaltă. Dar nu e vorba acum despre imagine negativă, despre clişee şi despre "suferinţa românilor". Dacă un om suferă, probabil că doreşte să plece! Dacă românii nu se simţeau bine, în mediul lor, şi nu simţeau că se integrează mai uşor în mediul ăsta, cred că n-ar mai fi stat în Italia.

Spuneaţi că autorităţile italiene s-au implicat în cazul Hăhăianu "în mod excepţional". În ce sens?
A fost primarul Romei acolo, s-a interesat de familie, Primăria Romei a plătit integral repatrierea cadavrului.

Credeţi că au făcut-o pentru că era un caz foarte mediatizat?
Nu, au mai fost foarte multe alte cazuri. Sunt nenumărate cazuri similare, repatrieri, iar un e xemplu mai cunoscut a fost după cutremurul de la L’Aquila, când statul italian s-a implicat.

Nu este însă un caz legat de criminalitate interetnică…
Nu este vorba despre probleme interetnice în astfel de cazuri. E vorba despre un cetăţean, indiferent de naţionalitate, care, dacă a greşit, trebuie să plătească.

Este o parte din atitudinea italienilor o consecinţă a mediatizării cazului Mailat?
Faceţi un arc peste timp care nu există.

Există o "linie directă" la ambasadă pentru cazurile de discriminare. Ce fel de probleme s-au înregistrat până acum?
Sunt puţine sesizări. Nu pot să vorbesc despre o frecvenţă. Practic, ce am făcut noi a fost să deschidem uşa pentru comunicarea cu autoritatea italiană. Există o bună comunicare cu instituţia italiană specializată – UNAR.