Cazul Anastasiu. A apărut o nouă controversă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tensiunile din jurul vicepremierului Dragoș Anastasiu continuă să crească, în ciuda faptului că DNA a clasat dosarul penal în care a fost vizat. Un nou val de controverse s-a declanșat după ce jurnalistul Liviu Avram a semnalat o discrepanță importantă în documentele întocmite de procurori: temeiul legal invocat pentru clasare nu corespunde situației descrise public de DNA.

DNA îl numește pe Anastasiu „martor denunțător”

Pe 25 iulie, Direcția Națională Anticorupție a transmis că Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu au avut calitatea de martori denunțători, iar cauza penală a fost clasată în baza articolului 315 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. d.

Această formulare ridică serioase semne de întrebare. Litera d face referire la situații de neimputabilitate, cum ar fi constrângerea sau șantajul – cazuri în care fapta există, dar nu poate fi imputată persoanei.

În schimb, pentru cazurile în care făptuitorul este exonerat prin denunț, Codul de procedură penală prevede litera h, care stabilește că „există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege”.

SUA ar fi recuperat patru specii de viață extraterestră, susține un fost cercetător finanțat de CIA

Românul din spatele melodiei a câștigat Eurovision 2026. Ce spune după succesul din Viena

„Dacă Anastasiu ar fi fost denunțător, așa cum spune DNA, clasarea trebuia făcută în baza literei (h), nu (d). Practic, DNA i-a manipulat într-un mare fel pe cei de la G4Media – și de aici toată presa română”, afirmă Liviu Avram.

Șir de controverse

Deși pare o nuanță tehnică, diferența între cele două articole are implicații importante. Litera h confirmă recunoașterea unei fapte penale urmată de denunț, în timp ce litera d presupune că persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza unor circumstanțe obiective.

DNA. Sursa foto: Facebook/ Direcția Națională Anticorupție

Dincolo de explicațiile oferite în spațiul public, documentele DNA vorbesc de la sine. În rechizitoriu, procurorii menționează clar că reprezentanții Touring Eurolines SA — adică Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu — au fost vizați pentru fapte de dare de mită și cumpărare de influență.

Clasarea s-a făcut în baza articolului 290 alin. 3 și 292 alin. 2 din Codul penal, ambele referindu-se la nepedepsirea mituitorilor sau a celor care cumpără influență, dacă denunță faptele înainte de sesizarea autorităților.

Art. 290 alin. 3 Cod penal: „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”.

Art. 292 alin. 2:

„Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.

Ce arată documentele

În esență, disputa juridică privind temeiul clasării nu schimbă realitatea de fond. Documentele confirmă că:

• Dragoș Anastasiu a plătit timp de opt ani „taxe de protecție” către o funcționară ANAF;
• A scăpat de urmărirea penală doar pentru că a colaborat cu anchetatorii și a denunțat faptele la timp.

Poziția vicepremierului

În urmă cu puțin timp, vicepremierul Dragoș Anastasiu a făcut noi declarații în legătură cu dosarul în care este implicat. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el a anunțat că a adresat o cerere oficială Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a obține o copie a denunțului care i-ar fi fost atribuit în acest caz. Deși presat de critici, Anastasiu nu a vorbit despre demisie.