Lupta cu drogurile nu înseamnă doar capturarea traficanților. Cătălin Țone, în podcastul EVZ: Avem o problemă cu tratarea dependenței

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se confruntă cu probleme atât în combaterea traficului de droguri, cât și în tratarea persoanelor care au ajuns dependente. Invitat în podcastul „Contrapunct”, moderat de jurnalistul Dan Andronic, Cătălin Țone, expert antidrog, atrage atenția asupra lipsei centrelor de tratament și a numărului redus de locuri din aceste unități.

România are doar două secții publice pentru tratarea dependenței

Cătălin Țone a explicat în podcastul EVZ că România nu dispune de o infrastructură publică suficientă pentru tratarea dependenței de droguri.

„Avem o problemă cu tratarea dependenței de droguri, pentru că, din păcate, în România, faza postcură, care este cea mai importantă de tratarea dependenței de droguri, care este o boală psihică, se abordează doar cu două secții, una la Voila, Prahova și una la Schitu Golești, fiecare cu câte 20 de paturi, restul sunt clinici private”, a declarat acesta.

Potrivit lui Țone, lipsa locurilor de tratament poate avea consecințe grave pentru persoanele care vor să renunțe la consum.

„Dacă adolescenții, dacă tinerii, dacă adulții au probleme de dependență, dependență cronică, dependență care de multe ori împinge să facă acte de violență și acte antisociale, perspectivele nu sunt îmbucurătoare”, a spus expertul antidrog.

Catalin Tone. Sursa foto: Facebook

Cele opt centre regionale promise nu au fost încă deschise

Cătălin Țone a atras atenția și asupra unei legi care prevedea înființarea unor centre regionale de tratare.

„În 2024 a intrat în vigoare o lege care impune, atenție, impune, este o lege promulgată pentru înființarea a opt centre regionale de tratare de dependență de droguri la stat. Până acum nu s-a făcut nimic, nu este niciun centru dat, suntem în 2026. Mergem deja către anul 3”, a afirmat el.

Expertul consideră că fenomenul trebuie abordat simultan prin combaterea traficului, prevenție și tratament.

„Noi trebuie să privim această problemă multidisciplinar, trebuie să fim sinceri cu noi înșine, trebuie politicile și strategiile să fie extrem de echilibrate, ponderate și trebuie fiecare specialist să-și facă treaba lui”, a declarat Cătălin Țone.

Poliția trebuie să ajungă la marile rețele de trafic

Jurnalistul Sorin Ovidiu Bălan a criticat modul în care sunt tratate unele cazuri și a susținut că autoritățile trebuie să urmărească rețelele mari, nu doar consumatorii sau micii distribuitori.

„Ceea ce vedem noi și dacă vrei am telefonul plin de la DIICOT. În fiecare zi primesc vreo 30 de mesaje. Că a fost prins Costel cu două doze, că a fost prins Nicușor cu trei doze. Ăia sunt săgeți”, a spus jurnalistul.

„Folosești săgeata ca să iei pe urma ei, să te ducă la traficantul adevărat. Asta da, dar dacă te rezumi doar la acea săgeată care are 3-4 doze și să-ți scrii în raport că am mai muncit și astăzi, putem să plecăm acasă, n-am făcut nimic”, a continuat Sorin Ovidiu Bălan.

Polițiștii antidrog trebuie să fie specializați

Sorin Ovidiu Bălan consideră că lupta împotriva traficului de droguri are nevoie de structuri specializate.

„Această organizare, am spus brațul înarmat, polițiști specializați în antidrog, iar pe partea cealaltă, cea medicală, dar care se ține de aceeași comandă. (…) Polițiști care trebuie să fie trimiși în străinătate, care să fie școlarizați acolo, care să se întoarcă cu experiență de acolo și să fie specializați în bătălie antidrog”, a declarat jurnalistul.

El a susținut că România nu are încă o strategie suficient de puternică pentru amploarea fenomenului.

„Bătălia cu drogurile deocamdată nu a început, după părerea mea, în România. Nu a început încă. Nu avem o armată, nu avem un stat major, nu avem o tactică, nu avem tehnică”, a spus Sorin Ovidiu Bălan.

Prevenția trebuie să înceapă în familie

Cătălin Țone a insistat însă că lupta împotriva drogurilor nu poate fi dusă doar de poliție. Părinții au un rol esențial în prevenirea consumului.

„Fiecare părinte trebuie să înțeleagă faptul că, odată adolescentul, odată copilul a ajuns la 10, 11, 12 ani, părintele trebuie să dezbrace, sub o formă sau alta, haina adultului, haina adultului, să îmbrace haina adolescentului și să înțeleagă situația în care se află el”, a explicat Țone.

„Să-i vadă care sunt pasiunile, care sunt influențele, să-i cunoască anturajul, să intre efectiv și să cunoască toate aceste lucruri, să facă eforturi. Dar ca să vadă toate aceste lucruri, trebuie să se documenteze minimal prin cărți, prin studiu, prin internet, participând la aceste cursuri. De asemenea, trebuie să știe despre droguri, pentru că acesta este cel mai mare pericol”, a adăugat acesta.

Ce ar trebui să urmărească părinții

Expertul antidrog a enumerat și câteva dintre semnele care ar trebui să îi determine pe părinți să fie atenți.

„Sunt semne comportamentale. Faptul că își ascunde cercul de prieteni, faptul că absenteismul crește la școală, faptul că cere mai mulți bani sau, Doamne ferește, dispar din casă obiecte. (…) Faptul că merge la petreceri în mod constant, faptul că solicită să meargă la anumite festivaluri deși are doar, nu știu, 14-15 ani, o zonă foarte importantă este cea legată de fizic, slăbirea nejustificată, faptul că manifestă o neglijență vestimentară atipică pentru vârsta lor”, a explicat acesta.

Țone a atras atenția și asupra scăderii rezultatelor școlare și a schimbării anturajului.

„Problema școlară, scăderea nivelului rezultatelor școlare, este extrem de important și eu le recomand părinților să discute cu cadrele didactice”, a declarat expertul.

Părinții, îndemnați să apeleze la specialiști

Cătălin Țone le recomandă părinților care trec prin acest coșmar să apeleze la specialiști.

„Psihologul poate să constate acest lucru, iar psihiatrul este medicul care prescrie și poate identifica dependența”, a explicat el.

Țone a subliniat că familia trebuie să rămână aproape de copil și să evite izolarea.

„Peste toate astea, părintele are principala sarcină în a descoperi și în a fi aproape de el. Iar dacă îl menținem la o linie normală și este foarte important aici, o linie normală prin practicarea unui sport, prin petrecerea timpului liber, printr-o atmosferă de familie satisfăcătoare, printr-un exemplu personal, de ce nu, pentru că și asta contează enorm”, a afirmat Cătălin Țone.