Câtă energie electrică va importa România după închiderea CNE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministerul Energiei anunţă că Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat, însă Sistemul Electroenergetic Naţional rămâne stabil, iar alimentarea cu energie electrică este asigurată în condiţii normale.

Câtă energie electrică va importa România după închiderea CNE

Oprirea s-a finalizat joi, la ora 10:53, după ce Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost retrasă controlat din funcţiune. Potrivit ministerului, datele şi prognozele disponibile nu indică riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional.

România dispune în prezent de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de consum maxim estimat joi seară, necesarul de import este de până la 2.300 MW, nivel care poate fi acoperit prin capacităţile comerciale disponibile.

În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub prognoza Dispecerului Energetic Naţional. Pentru joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.

Există și rezerve de producție

Autorităţile precizează că există şi rezerve suplimentare de producţie care pot fi activate în funcţie de evoluţia situaţiei. Acestea includ centrale pe gaze naturale şi cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii. Printre capacităţile disponibile se află Grupul energetic Rovinari 4, cu 330 MW, şi cel puţin 300 MW din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă.

Pentru următoarele şapte zile, producţia eoliană este estimată la o medie de aproximativ 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW.

energie (sursă foto: Arena Construcțiilor)

Ministerul Energiei monitorizează împreună cu Dispecerul Energetic Naţional producţia, consumul, rezervele şi schimburile transfrontaliere. România a notificat deja Comisia Europeană privind situaţia energetică, în contextul secetei hidrologice severe.

A doua centrală de la Cernavodă, oprită joi

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la 28 iulie, iar retragerea Unităţii 2 înseamnă pierderea unei capacităţi suplimentare de aproximativ 700 MW, echivalentul a circa 10% din producţia naţională.

În acest context, autorităţile folosesc producţia internă disponibilă, importurile, stocarea şi resursele hidro şi eoliene. Totodată, reducerea voluntară a consumului în orele de vârf a ajuns la aproximativ 200-300 MW, respectiv 3-5%.

România a informat partenerii europeni că retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămaşi din capacităţile pe cărbune prevăzute în jaloanele PNRR ar putea genera riscuri suplimentare pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic.