Costurile totale estimate pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan se ridică la 3,6 miliarde de euro, potrivit unei evaluări din 2003, sumă care include şi sistemele de irigaţii, a declarat, astăzi, ministrul Agriculturii (MADR), Valeriu Tabără.
"Această investiţie este excepţională pentru această parte a ţării, care este supusă frecvent de secetă. Prin cele patru etape de realizare a acestui canal, inclusiv sistemele de irigaţii, se pot valorifica resursele de apă, se reglează debitele de râuri, dar se reduc şi costurile cu energia electrică, care sunt extrem de importante în domeniul irigaţiilor", a precizat Tabără, citat de Agerpres.
Doar realizarea canalului cu o lungime de 190 kilometri implică investiţii de 801 milioane euro, iar sistemele de irigaţii - alte 2,8 miliarde euro. Suma este de patru ori mai mare decât cea avansată de premierul Emil Boc, la finele lunii aprilie. Potrivit premierului, proiectul canalului propriu-zis, declarat prioritar pentru guvern, era estimat la 200 milioane euro, investiție în care vrea să atragă parteneri privați. Importurile de cereale ar putea fi eliminate
Potrivit ministrului, prin realizarea canalului se pot realiza economii la energie electrică de circa 2,25 milioane euro pe an. De asemenea, se pot obţine sporuri anuale de recoltă la cereale, furaje şi fructe.
"Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţii este de aproximativ 120 milioane euro/an, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export", a precizat Tabără.
Un proiect vechi de 25 de ani
Acesta consideră că proiectul ar putea fi finanţat din fonduri europene, inclusiv Consiliul Investiorilor Străini fiind interesat de proiect.
Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare.
Tronsonul II, aferent etapei a II - a, pentru o lungime de 140 Km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa urma să fie aprobat ulterior. Mai mulţi miniştri ai agriculturii au contribuit, în ultimii ani, la distrugerea sistemului de irigaţii românesc, potrivit unui raport al Curţii de Conturi a României (CCR), finalizat în decembrie anul trecut. Mare parte dintre deciziile falimentare sunt puse în spatele a cinci foşti miniştri ai agriculturii: Ioan Avram Mureşan, Ilie Sârbu (care, în ultimii zece ani a ocupat de două ori fotoliul de ministru al agriculturii), Petre Daea, Gheorghe Flutur şi Decebal Traian Remeş.
Recomandările noastre
