Proiecte de peste 2.600 MW au contracte de racordare la reţea încheiate. Dobrogea conduce detaşat, dar sunt judeţe din Moldova şi Banat, precum Galaţi sau Caraş-Severin, care vin din urmă.

Aflată în centrul atenţiei, Dobrogea rămâne în topul preferinţelor când vine vorba despre investiţii în eoliene, însă Moldova vine puternic din urmă. Capacitatea totală avizată pentru a fi racordată la reţea în această regiune a ajuns la 1.450 de MW, ceea ce înseamnă o putere echivalentă a două reactoare de la Cernavodă.

Dacă judecăm după avizele tehnice de racordare la reţea acordate de Transelectrica, Vaslui, Iaşi şi Galaţi sunt punctele de pe harta Moldovei cele mai căutate de investitori. În aceste judeţe, capacităţile instalate ar urma să depăşească 475 MW, 420 MW, respectiv 405 MW.

Proiecte mai avansate sunt puţine, însă, aici. Dintre cele trei, Galaţi conduce detaşat, având deja contracte de racordare pentru 240 MW eoliene. O explicaţie este şi cooperarea bună a investitorilor cu autorităţile. Chiar şi aşa, aceste proiecte mai au multe avize de obţinut.

Turbine pe creste montane

„Moldova şi Dobrogea sunt foarte aglomerate. Cu toate acestea, în toţi aceşti ani, nu s-a realizat nicio zecime din ce s-a solicitat, din cauza legislaţiei, care împiedică obţinerea finanţării. Sunt foarte puţine bănci care finanţează proiecte eoliene în România”, afirmă Marian Turbatu, preşedintele Asociaţiei Eoliene Române.

O altă zonă interesantă pentru cei care vor să producă energie din vânt este Caraş-Severin, judeţ ale cărui creste muntoase asigură condiţii suficient de bune ca turbinele eoliene să se învârtă cu putere. Proiecte de peste 250 MW au primit aici avize tehnice de racordare la reţea, iar pentru alţi 90 MW sunt semnate deja contractele de racordare la reţeaua de electricitate.

Dată fiind „aglomeraţia” din Dobrogea, orientarea companiilor şi către alte zone este de înţeles. „Noi am investigat judeţul Caraş-Severin, am instalat aparate de măsură pe Semenic. Chiar dacă e o zonă foarte bună din punct de vedere al vântului, există alte constrângeri: sunt probleme de mediu, pentru că e parc naţional, în plus, e problema cum transporţi utilajele în vârful muntelui”, ne-a declarat Alexandru Teodorescu, consultant în domeniu.

Cursă contracronometru

Potrivit acestuia, când vine vorba despre posibilitatea conectării la reţea, Dobrogea este pe ultimul loc pentru unii nouveniţi pe această piaţă. „Interesul pentru Dobrogea nu a scăzut. Când vor trebui puse în funcţiune centralele, însă, atunci va fi o cursă contracronometru pentru accesul la reţea”, susţine Miruna Suciu, partener Muşat&Asociaţii.

La finele lunii martie, proiecte de peste 2.627 MW aveau contracte de racordare la reţea semnate, cea mai mare parte în Dobrogea. În plus, mai sunt avize pentru alţi aproape 5.000 MW.