ABERAŢII CARE FAC GĂURI ÎN BUGETUL SĂNĂTĂŢII. În timp ce medicii şi pacienţii se plâng la unison că nu sunt bani în sistemul de sănătate publică, chiar şi cei existenţi sunt prost administraţi. "Reţetele false însumează 15%-20% din totalul celor raportate de medici la casele de asigurări de sănătate", susţin oameni din sistem.

4 soluţii care ar aduce bani la bugetul sănătăţii

Un management performant al spitalelor, informatizarea sistemului medical şi creşterea contribuţiilor de sănătate sunt câteva dintre sursele de bani.

La buget sunt bani puţini pentru sănătate, doctorii rămaşi în ţară sunt pe picior de plecare, iar în dulapurile de medicamente din spitale bate vântul. Toată lumea ridică din umeri, scuza este unanimă şi greu de combătut: "Nu sunt bani!".

Câţiva specialişti în domeniul sănătăţii au conturat pentru EVZ zece soluţii care ar aduce bani la buget. Le prezentăm pe patru dintre ele astăzi.

1. Management de calitate

Licitaţii trucate, decizii dictate de interese personale sau politice şi lipsa unui control la sânge al cheltuielilor sunt câteva dintre efectele lipsei de manageri eficienţi şi corecţi.

"Prin achiziţii defectuoase se pierd foarte mulţi bani în detrimentul pacienţilor. Un sistem eficient implică şi control foarte bun, însă la nivelul spitalelor nu există consilii de administraţie care să verifice cum sunt cheltuiţi banii", semnalează Dragoş Dinu, specialist în domeniul farmceutic.

2. Informatizarea sistemului

Dragoş Dinu mai spune că informatizarea sistemului medical ar diminua mult abuzurile. "Nici spitalele, nici medicii de familie nu raportează corect la Casa de Asigurări. Rapoartele sunt făcute pe genunchi, cu o seară înaintea predării", spune Dinu. Fraudarea, spune el, se face folosind CNP-uri false sau boli false pentru pacienţi sănătoşi.

"Se vorbeşte despre un procent de 15-20% de reţete fraudate, iar la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt înregistrate 26 de milioane de CNP-uri", susţine el.

Lucian Duţă, preşedintele CNAS, confirmă existenţa fraudelor, comise prin eliberarea de reţete false pentru persoane care nu au solicitat medicului vreun tratament.

"Ne lipsesc măsurători obiective pentru a putea spune câte fraude există, dar se observă o creştere prea mare a consumului de medicamente şi foarte multe reţete pentru acelaşi pacient", precizează Duţă. El infirmă însă ipoteza eliberării de reţete cu CNP fals.

3. Tratare în ambulatoriu Sistemul românesc este centrat pe tratamentul în spital, mult mai costisitor faţă de cel în ambulatoriu sau în sistemul de asistenţă primară.

"Soluţia e aducerea serviciilor medicale aproape de pacient, permiţându-le medicilor de familie şi specialiştilor din ambulatoriu să preia din manevrele medicale ce se fac în spital", spune Victor Olsavszky, reprezentantul OMS în România.

4. Creşterea contribuţiilor

Lărgirea bazei de contribuţie la fondul public de sănătate ar însemna privarea pensionarilor de 5,5% din pensie, decizie greu de luat pentru pensiile mici. La fel de nerealistă pare şi majorarea contribuţiei de 5,5% aplicată contribuabililor.

Totuşi, pentru a mări salariile medicilor, în condiţiile în care nu pot fi alocaţi bani mai mulţi din PIB, una dintre variantele de sus trebuie luate în considerare, după cum spune consilierul prezidenţial Virgil Păunescu. "Corect ar fi ca medicii să câştige între 1.000 şi 3.000 de euro", crede şeful Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Marius Savu.

SOLUŢIILE CITITORILOR PE EVZ.RO

Mai mulţi contribuabili, directori finanţişti

• Laurenţiu: Creşterea numărului de contribuabili la fond, care actualmente este de 18%, dar de care beneficiază 100% dintre români; tratarea bolnavilor în ambulatoriu, şi nu în spital, atunci când este posibil; închiderea spitalelor neperformante; privatizarea spitalelor; numirea directorilor de spitale din rândul finanţiştilor care ştiu să se încadreaze într-un buget, daţi afară medicii care au, pe lângă postul de medic bugetar, şi cabinet particular.
• Geo: Reevaluarea fişei posturilor pentru asistente şi infirmiere, şi corelarea numărului acestora cu numărul de bolnavi, corelarea cifrelor de şcolarizare ale instituţiilor care pregătesc personal medico-sanitar cu posibilitatea de absorbţie în sistem, reducerea la minim a posturilor cu sarcini administrative.
• Cristina Ionescu: Contribuţia din salariu la asigurările de sănătate ar trebui să reprezinte o cotă numai pentru urgenţele medicale; ea ar trebui micşorată şi calculată diferenţiat, în funcţie de salariu. În afara acestei cote, fiecare ar trebui să-şi plătească o asigurare de sănătate.

EVZ a demarat luni o dezbatere despre ce e de făcut pentru a scoate la liman sistemul medical din România

• CAMPANIE EVZ: Pentru sănătate fără bani de acasă!
• Sănătate fără bani de acasă! Dezbatere evz.ro cu expertul SAR, Otilia Niţu
• Aduşi la Bucureşti de speranţa unei şanse la vindecare

Mâine în EVZ, citiţi cum pot fi recuperaţi banii cheltuiţi pe medicamente în spitale şi alte soluţii pentru a face sistemul medical funcţional