Mai sunt cinci zile până la alegeri şi încă nu sunt sigur cu cine să votez. Potrivit sondajelor, un român din trei are această dilemă. S-a vorbit cu insistenţă despre voturi cumpărate cu purcei, peşti, pixuri, brichete sau cu banii jos.
Peste cinci zile, vom merge la urne ceva mai mulţi decât se preconizează. Ne-a mobilizat preşedintele Traian Băsescu (interesante vizitele de lucru pe la fabrici şi uzine din mari bazine electorale), ne mobilizează sondajele de opinie (PSD e, din nou, umflat cu pompa, PRM, se confirmă, va rămâne sub prag), ne va ţine acasă, în weekend, vremea proastă. Aşa că nu ne rămâne decât să alegem. Ca la piaţă, în funcţie de ceea ce găsim pe tarabă. Aşadar, ce alegi? Un politician pe care îl vezi toată ziua la televizor sau unul pe care îl vezi prin urbe şi pe care chiar l-ai putea trage de mânecă, la propriu?
Candidatul de proximitate. Îl ştii, ai dat mâna cu el cel puţin o dată în ultimii ani, nu e o mare vedetă. Nu-l aşteaptă demnităţi mai mari decât cea de senator sau de deputat. Teoretic, ar putea avea timp pentru a cunoaşte în amănunt problemele comunităţii pe care o reprezintă şi butonul pe care trebuie să apese ca să-l ajute pe primar să le rezolve. Nu va fi un tip foarte influent în parlament, dar, dacă va fi destul de bătăios, îşi va urma agenda.
Candidatul celebru. Ai impresia că îl cunoşti. Îl vezi toată ziua la televizor, umblă cu girofar. Spune prostii sau lucruri deştepte ori amestecat. Speră să devină mare goangă, poate ministru. Poate chiar a făcut deja ceva notabil sau măcar dă senzaţia că ar putea face. Îl votezi? Ai încredere că, ajuns în parlament, îşi va aduce aminte de tine? Că, luat cu treburile ţării, te va reprezenta pe tine, alegătorul?
Este vorba, de exemplu, despre candidatul Mircea Geoană. Preşedintele PSD a făcut risipă de resurse în această campanie. Şi-a purtat costumele prin colbul uliţelor din sudul judeţului Dolj („senatorul pepenilor“ e cotat la 67% în ultimul sondaj). A polemizat, a dat mâna cu oameni, a făcut promisiuni ameţitoare. Cred că nimeni nu-şi imaginează că ar fi fost vorba despre mai mult decât, cum se spune, gargară. Prin tot ceea ce face, Mircea Geoană pare convins că el candidează la uninominale pentru funcţia de prim-ministru. Parlamentul e prea puţin pentru el. Conform datelor furnizate de www.vivi.ro/politica, preşedintele PSD este pe locul al doilea, între senatori, în ceea ce priveşte absenteismul (din cele 750 de voturi electronice exprimate în Senat, a fost prezent doar la 3,14% din ele.)
La coada aceluiaşi clasament se află, de altfel, vedete politice TV una şi una: ministrul de interne Cristian David (3%), fostul ministru de interne Vasile Blaga (3,55%), guralivul în pierdere de teren Corneliu Vadim Tudor (3,82%) şi liderul UDMR Marko Bela (4,78%). Iar la vârf, un Gheorghe David (92,34%), Ioan Corodan (88,79%) sau Mario-Ovidiu Oprea (84,83%) - i-am pomenit pe cei care sunt în parlament de cel puţin un an şi mai vor o dată.
Eu cred că m-am hotărât. Dacă tot n-am norocul unor candidaţi în care să cred cu adevărat, le voi da o şansă unora tineri. Măcar au avantajul vârstei: n-au avut cum să fie securişti. Goangele se vor descurca şi fără votul meu.
Citiţi şi: PSD ia faţa PDL pe final de campanie EDITORIALUL EVZ: Partidul cu felinar roşu