Călin Georgescu. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Planul lui Călin Georgescu de a candida la alegerile prezidențiale din 2024 a fost construit pas cu pas, printr-o rețea de susținere politică, socială și financiară, care analiza chiar și opțiunea recurgerii la violențe pentru destabilizarea ordinii constituționale, arată rechizitoriul Parchetului General. În același dosar, au fost trimiși în judecată și Horațiu Potra, împreună cu 20 de mercenari din gruparea sa.
Călin Georgescu, demersurile inițiale și planul electoral
Conform procurorilor, Georgescu și-a început strategia prin demersuri discrete, pentru identificarea sprijinului necesar desfășurării unui proiect electoral național. În lipsa unei susțineri oficiale din partea unui partid major, candidatul a adoptat o strategie alternativă, construind o infrastructură electorală independentă.
Rețeaua lui urmărea atât consolidarea influenței politice, cât și identificarea unor potențiali finanțatori dispuși să susțină campania.
Finanțarea campaniei: Frank Timiș și negocierile cu Potra
Horațiu Potra. Sursa foto: x.com
Încă din aprilie 2022, Georgescu i-a cerut lui Potra să contacteze pe Frank Timiș, om de afaceri în domeniul exploatărilor miniere din Africa, pentru a finanța campania cu 20-35 de milioane de dolari.
Potra i-a garantat că, în cazul succesului, Georgescu „va deschide toate minele din România, în special cele de aur” și că ar avea sprijin de la americani și de la cei care au negociat ieșirea UK din UE. Rechizitoriul subliniază că aceste negocieri presupuneau contraprestații și interes strategic pentru finanțator.
Relația specială Georgescu – Potra
Procurorii descriu o relație specială între Georgescu și Potra. Începând din iunie 2024, Potra a pus la dispoziția lui Georgescu o limuzină Mercedes GLE Coupe, închiriată printr-o firmă controlată de un apropiat al său.
Pe toată perioada campaniei, Potra a efectuat plăți repetate în numerar către Georgescu, direct sau prin apropiați, în București și Ilfov, ceea ce demonstrează un aranjament sistematic și susținerea continuă a candidaturii.
Conexiuni internaționale și profilul lui Potra
Potra, fost luptător în Legiunea Străină și președinte al Asociației Românilor din Legiunea Franceză (RALF), a fost implicat în activități cu mercenari în Africa, dar și în politica românească, candidând în 2024 la Mediaș și la alegerile parlamentare.
Perchezitiile informatice au relevat fotografii și căutări care îl plasează la Moscova și la Ambasada Rusiei, precum și rezervări la hoteluri din Rusia, ridicând semne de întrebare privind posibile influențe externe în campania electorală.
Rolul lui Marin Burcea și conexiunile militare
Călin Georgescu. Sursa foto Captură video
Marin Burcea, fost mercenar în Congo și aghiotant al lui Georgescu, a coordonat dispozitivul de protecție și a transmis mesaje între candidat și alte persoane. În rețeaua sa, Burcea avea conexiuni cu Dorina Mihai, fost militar și cu legături cu militari ceceni.
Discuțiile interceptate arată că Burcea și Mihai au analizat posibilitatea recursului la violențe pentru destabilizarea ordinii constituționale:
Burcea către Mihai, 9 martie 2023: „E ultima șansă alegerile care vin. Dacă nu se schimbă sistemul, suntem pa… eu cred că Dumnezeu așteaptă să luptăm, nu doar să ne rugăm la el întruna. Trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe.”
Evenimente-cheie: întâlniri și viramente
Procurorii notează mai multe întâlniri și transferuri financiare relevante:
-15 ianuarie 2025: Burcea a virat 5.500 lei către Munteanu Laurențiu, gardă de corp a lui Georgescu.
-22 decembrie 2024: întâlnire Burcea – Potra, la Hotel EPOQUE, București.
-23 decembrie 2024: întâlnire Georgescu – Potra, în aceeași locație.
-21-22 ianuarie 2025: întrevederi cu ambasadorul Arabiei Saudite și cu Petrescu Daniel, organizator al manifestației din 24 ianuarie 2025.
Eugen Sechila și filiera legionară
Eugen Sechila, împreună cu foști legionari, a contribuit la formarea unui nucleu de suporteri, desfășurând tabere de haiducie și scenarii tactice. Aceștia au fost instruiți în utilizarea armelor de foc și a armelor albe, având ca țintă chiar structurile de aplicare a legii.
Sechila a exprimat disponibilitatea de a recurge la violență: „…io în anarhismul meu… îi aștept la cotitură, că io știu că gloanțele chiar omoară oamenii, știi… gloanțele trec prin ziduri, trec prin materie dură… și la urma urmei, mi se fâlfâie frate.”
