Specialiştii spun că la noi în ţară nu există încă o cultură a acestei băuturi şi că românii consumă mai ales cafea Arabica sau Robusta. Doar bănăţenii şi bucureştenii preferă espresso.

Statisticile situează România la coada clasamentului consumului de cafea la nivel european. Astfel, un român consumă anual două kilograme de cafea, de şase ori mai puţin decât un suedez, un norvegian sau un danez, adică cei care ocupă primele trei locuri în această privinţă.

Potrivit specialiştilor în domeniu, dintre români, cei mai mari consumatori de cafea sunt bucureştenii şi bănăţenii, aceştia din urmă fiind tributari italienilor care s-au stabilit în vestul ţării şi au adus tradiţia cafelei espresso.

„Oamenii vor să consume şi în cafenea cafeaua lungă pe care o beau acasă. E greu, dacă nu imposibil. Cel mai calitativ produs de cafea este espresso”, consideră Mihai Panfil, unul dintre pionierii barrista (persoană specializată în prepararea şi servirea cafelei - n.r.) din ţara noastră.

În sudul ţării se bea espresso „lung”

„Bănăţenii sunt mai mari băutori de cafea decât restul românilor. Lucrez în domeniul cafelei din 2002, de pe vremea când în baruri se vindea cafea la ibric, şi pot spune că în Timişoara cultura cafelei a evolut pozitiv. Datorită influenţei vestului şi mai ales a comunităţii italienilor, care ne-au învăţat ce înseamnă un espresso de calitate. În sudul ţării, exceptând Bucureştiul, tendinţa e de a bea aşa-zisul espresso lung”, susţine Cornel Teban, director de vânzări Don Cafe pe zona de vest.

Când vine vorba de soi, românii preferă o cafea mixtă Robusta cu Arabica, care este puţin mai aspră. De altfel, deşi sunt cunoscute 80 de soiuri de cafea, cele mai răspândite sunt Arabica şi Robusta.

Cafeaua Arabica este difuză, mai puţin amară şi mai aromată, având o concentraţie de cofeină între 0,8 şi 1,5%, 18% uleiuri şi 8% zahăr. Robusta e mai amară şi mai corpolentă, cu o concentraţie de cofeină care ajunge la 3,5%, uleiuri 8%-9% şi zahăr 5%, explică specialiştii în domeniu.

Între cappuccino şi caffe latte

La nivelul ţării nu există studii oficiale în privinţa consumului de cafea. Cei care comercializează acest produs susţin că, la nivel naţional, cel mai mult se consumă cappuccino.

Mai precis, 40% dintre cafelele vândute în România sunt cappuccino, 40% sunt caffe latte (espresso servit cu lapte), iar restul espresso şi alte sortimente (în principal latte machiato, fredo sau espresso coretto), potrivit lui Cornel Teban. În ţară, mai spun specialiştii, cu excepţia zonei de vest, există încă o apetenţă mare pentru cafeaua instant sau ness.

Pe de altă parte, românii nu şi-au dezvoltat încă o cultură a cafelei, în multe localuri patronii îmbrăţişând ideea că „merge oricum”.

„Prepararea unui espresso nu înseamnă doar o simplă apăsare pe buton. Sunt etape pe care trebuie să le respecte barmanul. Întreţinerea espressorului, reglarea măcinătorului, depozitarea pungii de cafea etc. Reglajul prost al măcinătorului, o cantitate mai redusă de cafea (barmanul care fură), o curăţenie precară a echipamentelor, condiţiile de depozitare a cafelei, plus lipsa de cunoştinţe a barmanului pot face o cafea foarte proastă dintr-una bună”, explică Ioana Mocanu, de la Strauss România, locul cinci mondial în domeniul producţiei de cafea.

„În localurile premium, şi clientela e pe măsură. Oamenii sunt mai pretenţioşi. Au călătorit în străinătate, pot compara”, adaugă la rândul său Ovidiu Cuc, patronul a trei cafenele din Timişoara.

Modă lansată în Italia

Cafeaua de tip espresso a apărut în Italia, cuvântul în sine însemnând „repede”, deoarece reprezintă cea mai rapidă modalitate de preparare a cafelei.

Specialiştii barrista spun că trebuie consumată în maximum 1-2 minute după ce a fost preparată. În plus, înainte de a fi consumat, espresso-ul trebuie amestecat cu linguriţa, pentru a îmbina uleiurile ce s-au adunat deasupra cu restul conţinutului.

„Cafeaua e ca şi vinul: se consumă pentru aromă şi savoare. Nu există cafea proastă, ci doar cafea prost făcută şi servită.“, MIHAI PAMFIL, barrista

SECRETUL SPECIALIŞTILOR

E nevoie de 10 secunde ca să faci desene în cafea

Mihai Panfil are 26 de ani şi a intrat în branşă ca ajutor de barman la 15 ani, în oraşul natal, Mangalia. Acum e trend setter în domeniu şi deţine o companie ce organizează cursuri de barmani, barrista şi barmanagement.

„Nu ştiam nimic despre cafea. Am plecat în Italia şi am făcut cursuri de barrista şi de desene în cafea”, spune Panfil, adăugând că nu înţelege de ce prea puţini patroni sau barmani români îşi asumă corect această postură.

„Barmanul este trendsetter. El trebuie să ştie ce e la modă, ce se bea, cum să te îmbraci. E important să ştie să facă o cafea pentru a oferi calitate. Dacă barmanii nu sunt specializaţi, nici consumatorul nu va avea cultură de bar şi nu va şti ce să consume”, consideră Mihai Panfil.

Cât de caldă trebuie să fie spuma de la cappuccino

În România, jobul de barrista nu este perceput ca o meserie. „În general, meseria de barman e văzută ca o muncă de şase luni. Nu prea există oameni care să şi-o asume ca meserie”, conchide el.

Prezent la un eveniment de specialitate la Timişoara, Panfil a demonstrat că e nevoie doar de câteva secunde pentru a decora ingenios banala cafea cu lapte. „Pentru a face desene în cafea ai nevoie de 10 secunde. Trebuie să montezi crema corect pentru cappuccino, spuma ajunge la 70 de grade Celsius”, spune Mihai Panfil.

„Secretul cafelei bune: să fie măcinată pe loc”

Pe de altă parte, tânărul barrista ne-a dezvăluit cum poate fi preparată o cafea perfectă la ibric, acasă: temperatura apei trebuie să fie între 92 şi 96 grade Celsius, pentru că, dacă fierbe, va altera gustul cafelei.

„Adevăratul secret al cafelei bune e ca aceasta să fie măcinată pe loc. La 150 de ml de apă se pun o linguriţă şi jumătate de cafea şi se mestecă uşor, cu flacăra aragazului stinsă. Cu cât e mai lung timpul infuziei, cu atât băutura va avea mai multă cofeină”, explică Mihai Panfil.