Evenimentul Zilei > Social > Bucureştiul şi Parisul au manelizat problema romilor
Bucureştiul şi Parisul au manelizat problema romilor

Bucureştiul şi Parisul au manelizat problema romilor

Departe de a-şi uni eforturile pentru soluţionarea problemei integrării romilor, oficialii francezi şi cei români se duelează în declaraţii, pe măsură ce controversa ia amploare.

Decizia de expulzare a romilor din Franţa a înteţit războiul declaraţiilor dintre Paris şi Bucureşti, într-o încercare comună de a masca responsabilitatea pe care fiecare dintre cele două părţi o are într-o problemă care a depăşit deja graniţele ambelor ţări, antrenând critici, dar şi aprecieri, din diferite părţi ale continentului.

Secretarul român pentru solidaritate, Valentin Mocanu, a avertizat ieri autorităţile franceze că politica în curs de implementare conferă o imagine proastă Franţei şi că aceasta contravine tradiţiei franceze de respectare a drepturilor omului.

"Am sentimentul că se stigmatizează un grup în ansamblul său. Este contrar tradiţiei franceze de respectare a drepturilor omului. Acest lucru oferă o imagine proastă despre Franţa", a declarat, într-un interviu pentru "Le Parisien", oficialul român responsabil cu dosarul romilor.

Autorităţile de la Paris nu s-au lăsat însă intimidate de criticile formulate de opoziţie sau de responsabilii români şi bulgari. "Franţa este ţara europeană cu cel mai profund respect pentru drepturile străinilor şi mai ales ale străinilor aflaţi în situaţie ilegală, sau – ca să fim mai modeşti – una dintre ţările cele mai respectuoase, prin urmare nu acceptăm să primim lecţii", a subliniat ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, aflat în vizită în capitala americană.

De la Vatican, secretarul Consiliului pontifical pentru probleme de migraţie şi populaţie nomadă, arhiepiscopul Agostino Marchetti, a reamintit executivului francez că expulzările în masă ale romilor încalcă normele europene şi că responsabilitatea, în cazul infractorilor, este personală şi nu colectivă.

Tot la Roma, formaţiunea Liga Nordului, aliatul premierului Silvio Berlusconi, a văzut în măsurile promovate de francezi un exemplu demn de urmat şi de autorităţile italiene.

"Franţa este ţara europeană cu cel mai profund respect pentru drepturile străinilor şi mai ales ale străinilor aflaţi în situaţie ilegală (…), prin urmare nu acceptăm să primim lecţii."
ERIC BESSON, ministrul francez al imigraţiei

INTERES

Presa străină devorează subiectul, francezii vin să vadă cu ochii lor

Nume importante din presa internaţională au criticat la unison decizia de deportare a romilor luată de Paris. Revista "Time", posturile CNN şi BBC, ziarele "New York Times", "The Independent" şi "The Guardian" au acordat spaţii largi măsurilor controversate pe care le asociază unor "calcule grosolane de câştigare de voturi prin intermediul xenofobiei", "ipocriziei ţărilor-gazdă", dar care sunt şi consecinţe ale abordării iresponsabile a autorităţilor de la Bucureşti şi Sofia.

În Franţa, presa preia criticile tot mai multe şi intense ale diferiţilor politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile, care acuză guvernul că instaurează "un fel de rasism oficial" sau că duce "o politică de imagine periculoasă".

Descins la Bucureşti, pe urmele romilor repatriaţi, reporterul agenţiei France Presse îşi începe corespondenţa cu avertismentul nomazilor că vor reveni în Franţa cât mai curând. "Nu am ce să fac aici", argumentează unul dintre ei. "Viaţa e mai bună acolo decât în România, chiar dacă nu ai statut legal", explică un altul, referindu-se la Franţa.

"Ne pun pe toţi în aceeaşi oală. Sunt unii care fură, dar nu toţi", adaugă tânărul de 26 ani arătând cu degetul către politicienii francezi aflaţi la putere. (Paul Ciocoiu)

REPATRIEREA DE LA TIMIŞOARA

"Voi căuta de lucru pentru a avea bani de drum. Vreau să mă întorc în Franţa"

Oficial, cei 124 de romi repatriaţi ieri, la Timişoara, s-au întors acasă voluntar. În realitate, sunt supăraţi. "Mâine aş pleca înapoi, că doar nu mi-am părăsit satul că-mi era bine", striga o femeie. Asemeni altora, trage după ea un troller, în timp ce alţi colegi de zbor cară în braţe boxe, tigăi sau se chinuiesc cu sacoşe imense de rafie lipite cu scotch.

Radu, un rom de 35 de ani, din Timiş, care aşteaptă să devină tată, s-a întors din Franţa pentru că a primit 300 de euro. A trăit o lună la Rochelle. "Francezii s-au purtat foarte bine cu noi. Nu am fost discriminaţi, ne-au propus să ne întoarcem şi am acceptat. Nu am fost amprentaţi, deci am venit de bunăvoie. E adevărat, mă gândesc să mă întorc, voi căuta de lucru aici, să am bani de drum. Vreau să mă întorc", spune el.

"E clar că vor încerca să găsească oportunităţi. Cum ele nu există în România, probabil că primul gând al lor va fi să plece din nou. Dacă nu în Franţa, în alte ţări", e de părere David Mark, preşedintele Alianţei Civice a Romilor din România.

În judeţul Timiş trăiesc 20.000 de romi, cei mai mulţi în sate, în condiţii precare.