Evenimentul Zilei > Social > Bucureşti: capcanele morţii
Bucureşti: capcanele morţii

Bucureşti: capcanele morţii

Anul trecut, trei artere principale ale Capitalei au reuşit să surclaseze numărul de accidente grave de pe DN 1, Bucureşti - Oradea, considerat cel mai „însângerat“ drum din ţară.

Gropile, lucrările de reabilitare, marcajele insuficiente şi semafoarele defecte nu au reuşit să stăvilească elanul vitezomanilor şi indolenţa de care dau dovadă unii participanţi la trafic, fie ei şoferi sau pietoni. „Ne aşteptam ca avalanş a de lucrări începute anul trecut să ducă la scăderea numărului de accidente, pentru că, teoretic, ar fi trebuit să-i oblige pe şoferi să reducă viteza şi să mărească atenţia în trafic. Nu a fost deloc aşa. În 2007, Bucureştiul a bătut toate recordurile la capitolul «tragedii rutiere»“, susţin oamenii legii.

Ultimele statistici arată că, în Capitală, există aproximativ 20 de „străzi ale morţii“. Primele în „top“ sunt bulevardul Iuliu Maniu, şoseaua Pantelimon şi şoseaua Mihai Bravu, care, împreună, au reuşit să surclaseze DN 1 (Bucureşti-Oradea), la numărul de accidente. Concret, anul trecut, pe cele trei artere principale ale Bucureştiului s-au produs, în total, 327 de accidente rutiere grave, soldate cu 9 morţi şi 56 de răniţi grav. Şi asta, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, pe DN 1 s-au înregistrat doar 314 astfel de evenimente rutiere. E drept însă că drumul ce leagă Bucureştiul de Oradea stă mult mai prost la capitolul victime.

Principalii vinovaţi: pietonii şi motocicliştii

Oamenii legii au însă o explicaţ ie pentru numărul mai scăzut de morţi în accidentele din Bucureşti. Pe drumurile naţionale, principala cauză a tragediilor o reprezintă depăşirile neregulamentare care, de cele mai multe ori, duc la un impact frontal şi, implicit, la un număr mare de victime într-un singur accident.

„Şoferii nu sunt conştienţi de faptul că, în cazul coliziunilor frontale, vitezele vehiculelor care se izbesc se cumulează. Concret, dacă două maşini care circulă cu câte 90 de km/oră se lovesc frontal, la impact, viteza este de 180 de km/oră. Niciunul dintre pasageri nu mai are şanse de supravieţ uire“, explică poliţiştii.

În Capitală însă, principalii vinovaţ i pentru accidentele rutiere grave sunt pietonii care traversează neregulamentar şi conducătorii de vehicule pe două roţi (motociclete, mopede sau scutere). „De cele mai multe ori, singurele victime într-un accident rutier grav sunt fie câte un pieton, fie câte un motociclist“, spun oamenii legii.

Pe de altă parte însă, nici şoferii bucureşteni nu s-au obişnuit cu prezenţa în trafic a motocicletelor sau scuterelor. De aici şi accidentele provocate de conducă torii auto care nu observă la timp scuterul ce se apropie de ei sau uită să-i acorde prioritate.

„Puncte negre“: aceeaşi cauză, minimum trei accidente

„De fapt, cuvintele de ordine pentru traficul bucureştean sunt: indisciplină, lipsă de educaţie, intoleranţă“, concluzionează agenţii de circulaţie.

Statisticile Brigăzii de Poliţie Rutieră (BPR) arată că, în Capitală, există 20 de artere considerate „zone cu concentrare mare de accidente“. „Spre deosebire de celelalte regiuni ale ţării, în Bucureş ti, punctele-negre se stabilesc, în luna februarie a fiecărui an, pe baza statisticilor şi a cauzelor care generează accidente grave. Aceste puncte negre sunt definite ca porţiunea de stradă, locul sau intersecţia în care, într-un an, se produc minimum trei accidente grave din aceeaşi cauză“, explică poliţiştii.

Deşi, din punctul de vedere al numărului de accidente grave, în „top“ conduc detaşat bulevardul Iuliu Maniu (121 de accidente grave), şoseaua Pantelimon (105) şi şoseaua Mihai Bravu (101), în ceea ce priveşte densitatea de morţi pe kilometru, „campioane“ sunt şoseaua Colentina, urmată de Calea Plevnei – o premieră în categoria „zonelor negre“. „Dacă, în 2006, pe Calea Plevnei nu am avut niciun accident rutier grav, în 2007, aici s-au produs 23 de astfel de accidente, soldate cu 5 morţi şi 24 de răniţi“, adaugă oamenii legii.

Identificarea „punctelor-negre“ îi ajută şi pe poliţişti să-şi adapteze intervenţiile. „Pe lângă acţiunile pe care le derulăm în zonele respective (sunt trimise echipaje care fie îi urmăresc pe pietonii care traversează neregulamentar, fie pe şoferii care încalcă regulile) atragem atenţia autorităţilor locale să realizeze marcaje, să monteze indicatoare ori garduri care să-i împiedice pe pietoni să mai traverseze aiurea“, au conchis oficialii Brigăzii de Poliţie Rutieră.

GĂURILE NEGRE ALE CAPITALEI

Atenţie la pietoni pe Iuliu Maniu şi în Pantelimon!

Potrivit poliţiştilor, Bucureştiul are câteva zone în care există în permanenţă riscul producerii unor accidente grave. De aceea, aici, atât şoferii, cât şi pietonii ar trebui să fie foarte atenţi şi să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie. EVZ vă prezintă „găurile negre“ ale traficului bucureştean.



FOTO: Codrin Prisecaru