"Sunt probleme de comunicare, de transparenţă. De exemplu, există un deficit de dialog între oameni şi Administraţia Biosferei", spune Stefanie Röder, un reprezentant al Naturefriends International.

Nemţoica a coordonat proiectul european"Peisajul Anului" şi cum Delta a fost considerată prea frumoasă pentru un premiu de un an, ea a primit un interval lărgit, 2007-2009.

Frumuseţea naturală păleşte însă în faţa problemelor de ordin social, referindu-ne aici la sărăcie şi lipsa de perspective, pe care le poţi vedea printr-o simplă plimbare în oraşul Sfântu Gheorghe. Case zidite cu stuf şi chirpici, blocuri de pe care "picură" periodic bucăţi de moloz şi oameni care caută fericirea pe la o bere, la numeroasele birturi de pe marginile străzilor de nisip. Oraşul este izolat de ape, pe străzi umblând doar câteva maşini, pe care şi le-au adus "şmecherii", cu bacul.

"E greu să trăim aici"

"Toate speranţele de dezvoltare economică sunt legate de turism. Trebuie să descoperim şi să valorificăm potenţialul de a face ceva împreună", spune aceeaşi Röder, care consideră că "eternul conflict din Deltă este legat de faptul că este greu să le spui oamenilor locului ce să facă".

Tabloul schiţat de reprezentanta NatureFriends este "colorat" de o femeie din Sfântu Gheorghe, care îşi dojeneşte blând copilul descuţ şi murdar care vine de la pescuit. "Mai câştigăm din peşte, plimbăm turişti cu barca, dar e greu să trăim aici, trebuie să punem şi ceva în grădină. Poate ne mai dă primăria un pământ peste Dunăre. Cu peştele nu e sigur, în ultimele săptămâni bărbatu-miu n-a prins prea mult", spune femeia. Totuşi, bărcile mici, cele mai multe cu motor, pleacă în larg de la primele ore ale dimineţii, pline de setci şi undiţe, amintind că oamenii îşi câştigă existenţa din pescuit, nu din banii turiştilor.

Soluţiile: efort comun şi turism atent

Iar dacă până acum am enunţat numai probleme, să vedem care ar fi soluţiile. Spre exemplu, Reper21, un ONG care îşi propune să dea o mână de ajutor dezvoltării durabile în România, crede că părţile care intră în contact în Deltă acţionează oarecum haotic. "Trebuie încurajate parteneriatele, dar asta este o mare problemă într-o societate post-comunistă. Fiecare grup încearcă să acţioneze de unul singur", spune Ana-Maria Pălăduş, vicepreşedinte al ONG-ului numit.

De ce nu se acţionează concentrat? Am fost şocat să aflu că motivul este unul de ordin logistic. "Costă foarte mult să organizezi seminarii, să tipăreşti broşuri de informare, să te ocupi de aceste întruniri", răspunde Bogdan Gioară, preşedintele Reper21. Dar, oare, aceste întâlniri nu ar putea fi organizate de primăriile localităţilor din Deltă?

Turism fără centru turistic

Un alt concept care s-ar potrivi Deltei este aşa-numitul turism lent, care presupune formarea de turişti atenţi faţă de mediu şi oamenii locului, susţine Cristina Bobârnac, de la acelaşi ONG. E drept, ar fi un început bun ca oamenii veniţi în aceste locuri unice din România şi Europa să nu mai arunce PET-uri în rezervaţie.

Provocarea promovării turismului în zonă este una imensă, dar cum poţi să ai asemenea pretenţii când nu există măcar un centru de informare turistică?

"Dunărea vine de la nemţi. Deci e învăţată cu disciplina". Mesajul stă scris pe o ambarcaţiune andocată în portul Tulcea. Însă vina sărăciei din Deltă nu o poartă sărmana apă, ci incapacitatea României de a promova acest paradis natural.

Întrunirea din Deltă a fost organizată de compania cu capital francez Veolia Environment, cunoscută în România prin Apa Nova. Francezii au marcat Ziua Mondială a Mediului prin cofinanţarea unui parc de 2,5 hectare în oraşul Tulcea şi prin dotarea cu pubele a localităţii Sfântu Gheorghe, de pe braţul sudic al Dunării. La conferinţe au participat delegaţii din mai multe state din bazinul dunărean, ca Serbia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria şi România, fiind dezbătatute problemele de mediu de pe parcursul fluviului.