Cu rata ei scăzută a natalității și populația îmbătrânind rapid, Europa se confruntă cu o criză demografică, una care, se tem economiștii, i-ar putea lovi creșterea economică și finanțele publice.

Cu toate că întreaga populație a lumii îmbătrânește, Europa constituie un exemplu extrem al acestei tendințe, mai cu seamă în sudul și estul continentului, regiuni lovite de rate scăzute record ale fertilității, precum și de emigrație. O analiză a principalelor tendințe demografice ilustrează problema cu care se confruntă factorii de decizie.

Cel mai bătrân continent al lumii

În ultimele câteva decenii Europa a avut față de restul lumii o rată a longevității mai ridicată și una a fertilității mai scăzută. În prezent este regiunea cu cea mai bătrână populație a lumii. Vârsta medie este în Europa de 42 de ani, cu 12 ani mai mult decât restul lumii.

Tendința va deveni și mai pronunțată după 2021, momentul de la care ONU anticipează că populația Europei va începe să scadă.

Numărul persoanelor cu vârste la care sunt capabile de muncă (20-64 de ani) a atins maximul în 2010, după care a scăzut continuu. Până în 2020 numărul lor a scăzut cu 12 milioane față de acum un deceniu, o pierdere de 2,6%. Până în 2035 același număr se va fi diminuat cu 50 de milioane de oameni față de 2010.

Unele economii în curs de dezvoltare precum China și Coreea de Sud îmbătrânesc și ele cu repeziciune – vârsta lor media a depășit anul acesta 40 de ani, dublu comparativ cu 1970 -, iar Japonia are cea mai mare proporție a populației cu vârste peste 65 de ani.

Și mai costă și mult

Există temeri grave cu privire la impactul îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice și creșterii economice.
Philipp Engler, economist la FMI, prevede că, drept urmare, PIB-ul per capita se va diminua în economiile avansate. Iar reducerile sunt estimate a fi „substanțiale în economiile UE”.

Martina Lizarazo López, expertă în demografie la Bertelsmann Stiftung, un grup de reflecție din Bruxelles, a calculat că până în 2050 transformarea demografică va reduce PIB-ul per capita în Franța, Spania, Italia și Germania la 4.759-6.548 de euro (la prețurile din 2010).

Comisia Europeană prognozează că până în 2040 cheltuielile cu asistența de sănătate pentru vârstnici și cu pensiile, situate deja la 25% din PIB-ul UE, vor crește cu 2,3%.

Până în 2035 aproximativ unul din patru europeni va avea 65 de ani sau mai mult, comparativ cu unul din 13 în 1950.

Mai puține nașteri în sud

În sudul Europei, rate excepțional de mici ale fertilității marchează o tendință demografică deosebit de problematică. Portugalia, Grecia, Italia și Spania sunt printre primele 10 economii din lume cu cel mai mic număr de nașteri per femeie.

La nivelul întregii Europe sudice rata fertilității este 1,37%, cu mult sub valoarea de 2% necesară pentru înlocuirea populației.

Perspectivele slabe de a găsi un loc de muncă și salarii mai bune, cuplate cu lipsa unor politici publice de stimulare a familiilor și cu o piață inflexibilă a muncii, au determinat cuplurile să facă mai puțini copii și să-i facă mai târziu în viață, afirmă Nikolai Botev, fost angajat al Fondului Populației al ONU (UNFPA).

„Femeile din Europa sudică se bucură de egalitate în termeni de educație și angajare, însă în interiorul familiei persistă rolurile tradiționale ale sexelor, fiind așteptat de la femei să-și asume o mare parte a responsabilităților din gospodărie”, a declarat el.

„Țările din sudul Europei au un regim aparte de asistență socială, cu politici direcționate spre conservarea formelor tradiționale de familie și cu familia în calitatea de furnizor de asistență socială.”

Părăsind Estul

În Europa de Est un alt factor este emigrația – adesea a oamenilor aflați în floarea vârstei. Aproximativ cu 3,4 milioane mai mulți oameni au părăsit România față de câți s-au mutat acolo, în ultimii 20 de ani. Țara nu mai are decât 19 milioane de locuitori. În aceeași perioadă o migrație netă negativă s-a mai înregistrat și în Estonia, Letonia, Lituania, Croația, Serbia și Bulgaria.

În regiunile cu cele mai dramatice tendințe demografice, „susținerea creșterii [economice] și ajutoarele sociale necesită o combinație sau alta între mai mulți oameni în câmpul muncii și o muncă mai eficientă, dintre care nici una nu este ușor de realizat”, a declarat Alasdair Scott, economist la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)

Ar putea exista vreun aspect economic pozitiv?

Din ce în ce mai mulți oameni bătrâni intră în câmpul muncii. În Europa ratele angajării la persoanele de 50-64 de ani au crescut cu aproape 20%, la 57%, în cele două decenii încheiate în 2018, conform datelor OECD.

Comisia Europeană a calculat că „economia de argint” – cheltuielile persoanelor de peste 50 de ani – va ajunge la 6,4 trilioane de euro în 2025, de la 3,7 trilioane în 2015, și va genera 40% din locurile de muncă.

Majoritatea măsurătorilor arată că europenii nu au vieți doar mai lungi, ci și mai sănătoase. Populația UE de peste 65 de ani se putea aștepta în 2017 să trăiască fără handicapuri cu un an și jumătate mai mult decât în 2005, conform datelor Eurostat.

„În definitiv, lucrul de care ne pasă cu adevărat este bunăstarea, iar o viață mai lungă este o mare îmbunătățire a nivelului de trai, este foarte importantă pentru bunăstarea oamenilor”, a declarat Hervé Boulhol, economist la departamentul pentru Pensii și Îmbătrânirea Populației al OECD.

(Rador)

Te-ar putea interesa și: