Premierul Emil Boc cere Curţii Constituţionale să constate conflictul dintre guvern şi parlament care blochează dezbaterea moţiunii de cenzură ca urmare a asumării pe legea educaţiei, situaţie care, susţine acesta, poate fi înlăturată numai prin continuarea procedurii de angajare a răspunderii.
Într-o scrisoare transmisă astăzi Curţii Constituţionale, guvernul solicită magistraţilor să constate "existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de-o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Parlamentului României de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură, depuse ca urmare a angajării răspunderii Guvernului, conduită ce a determinat un blocaj instituţional referitor la moţiunea de cenzură".
De asemenea, guvernul solicită magistraţilor să constate că "blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de asumare a răspunderii guvernamentale". Mandatul dat de Coaliţie Întoarcerea scandalului din jurul legii educaţiei la Curte a fost decisă astăzi în şedinţa Coaliţiei. După ce liderii Coaliţiei au decis să meargă mai departe cu legea educaţiei, Executivul vrea să obţină un răspuns clar de la magistraţi dacă se poate opri sau nu procedura de asumare, aducând ca argument faptul că aproape toţi paşii legali au fost deja parcurşi - angajare în parlament, depunerea moţiunii de cenzură.
"Coaliţia a mandatat guvernul să solicite CCR o precizare clară a procedurii privind legea educaţiei", a confirmat vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur. Puterea speră astfel să obţină de la Curte un răspuns favorabil, bazându-se pe faptul că cinci din cei nouă judecători au susţinut, în opinii separate, că angajarea răspunderii nu poate fi declarată neconstituţională. Guvernul nu exlude totuşi ideea de conflict, pliindu-se astfel pe punctul de vedere al judecătorului Petre Lăzăroiu, care a înclinat balanţa la ultima decizie, susţinând existenţa conflictului, nu şi neconsituţionalitatea angajării răspunderii. De ce ce întoarce Boc la mâna Curţii Varianta revenirii la Curte pentru clarificări le-a surâs liderilor PDL şi ca tactică politică. În calculele democrat-liberalilor, s-ar împuşca în acest fel doi iepuşi dintr-o lovitură: se pune o perioadă între paranteze subiectul fierbinte care era pe punctul de a declanşa un scandal în coaliţie, Boc făcându-şi totodată pârtie pentru împărţirea banilor la legea bugetului pe 2011, aşteptată cu interes în toate partidele coaliţiei. Astfel, cât Curtea va delibera în privinţa legii educaţiei, PDL-iştii plănuiesc să înceapă, cel mai târziu săptămâna viitoare angajarea răspunderii pe legea salarizării unice, să bifeze legea penisilor după modificarea regulamentului Camerei Deputaţilor programată pentru mâine şi să ajungă astfel la buget fără a se mai pune sub semnul întrebării pacea în coaliţie. În acelaşi timp, legea educaţiei este ţinută în aşteptare şi în Senat, cel puţin până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR. Săptămâna trecută, CCR a lăsat guvernului o portiţă pentru continuarea asumării pe legea educaţiei, precizând în motivarea deciziei că solicitarea de oprire a procedurii excede competenţelor Curţii, soluţia rămânând la latitudinea părţilor aflate în conflict, respectiv Parlamentul şi Guvernul.
Recomandările noastre
