Purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu, a declarat luni că BNR a realizat în 2017 un profit considerabil, nu o pierdere, în principal pe seama bunei administrări a rezervelor internaționale.

Precizarea BNR vine după ce, în data de 10 martie, într-o emisiune difuzată de postul Antena 3, consilierul de stat Darius Vâlcov a făcut mai multe declaraţii considerate de banca centrală "eronate, demonstrând grave neînţelegeri în legătură cu gestionarea rezervei internaţionale şi cu eventuala pierdere rezultată din această administrare".

„În 2017, BNR a realizat nu o pierdere, ci un profit considerabil în principal pe seama bunei administrări a rezervelor internaţionale. Rezultatul total al administrării activelor şi pasivelor în valută - care includ şi rezerva internaţională a României - a fost de 1.441.659 mii lei, ceea ce a dus la un rezultat operaţional total de 946.889 mii de lei şi un venit net (profit) al exerciţiului financiar de 186.715 mii lei (Situaţiile financiare ale BNR la 31 decembrie 2017, pag. 275 - 277, Raportul anual pe 2017). Conform art. 43 din Legea 312/2004 privind Statutul BNR, 80% din acest venit net al BNR a fost virat la bugetul de stat (149.372 mii lei). Din suma rămasă, 22.406 mii lei au fost repartizaţi pentru majorarea rezervelor statutare ale băncii. Profitul menţionat a rezultat după scăderea tuturor cheltuielilor de funcţionare ale băncii, inclusiv cele de administrare, impozitare, salarizare şi altele”, susţine Dan Suciu.

Potrivit sursei citate, BNR a înregistrat profit în fiecare exerciţiu financiar din ultimii zece ani, administrarea rezervelor valutare constituind principala sursă a rezultatului financiar pozitiv, obţinut într-un climat extern caracterizat de randamente scăzute (chiar negative pentru unele valute) pe pieţele financiare relevante în anumite perioade. 

În aceşti zece ani, BNR a plătit la bugetul de stat impozit pe profit în sumă de 4,53 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro). BNR reaminteşte că obiectivele principale urmărite în cadrul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale sunt siguranţa şi lichiditatea, şi nu obţinerea de profit. 

În context, reprezentantul băncii centrale subliniază că obiectivele principale urmărite în cadrul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale sunt siguranţa şi lichiditatea, şi nu obţinerea de profit.

„Menirea rezervei internaţionale, dimensionată adecvat, este de a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi, pe această bază, de a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării. Din păcate, dl. Darius Vâlcov alege selectiv o singură cifră din Raportul anual pe 2017 legată de administrarea rezervelor internaţionale şi a poziţiei financiare a BNR, considerând că cifra de la pagina 166 a Raportului anual, de minus 80 de milioane echivalent euro, este rezultatul total al administrării rezervelor. Interpretarea este complet greşită, dacă nu chiar manipulativă, şi ar fi putut fi evitată dacă dl. Vâlcov chiar ar fi citit şi nota care spune explicit ce reprezintă acea cifră ('O componentă a veniturilor din activitatea de administrare a rezervelor internaţionale'). Aceasta cifră este rezultatul randamentului negativ generat de portofoliul de lichiditate, necesar pentru plăţile zilnice făcute pentru acoperirea unor scadenţe de plată ale statului şi denominat în euro. În contextul unor randamente negative pentru activele în euro pe plan mondial, ca rezultat al politicilor monetare ale marilor bănci centrale (FED, BCE), acest lucru presupune păstrarea unei lichidităţi ridicate şi, implicit, de sume consistente la dispoziţie atât în numerar, cât şi în depozite pe termen scurt, o componentă care a generat pierderi pentru toate băncile centrale. Este cu atât mai meritorie activitatea BNR pentru faptul că a reuşit fructificarea altor părţi din rezerva internaţională care au acoperit pierderile şi au dus la obţinerea de profit, aducând şi contribuţii substanţiale la bugetul de stat”, se arată în comunicat.

De asemenea, Dan Suciu face referire şi la corespondenţa purtată cu agenţiile de rating.

„În legătură cu insinuările legate de existenţa, inclusiv în Banca Naţională a României, şi a unui alt tip de corespondenţă care se face cu persoane şi agenţii de rating, care nu fac bine României şi în altă ţară acele persoane ar fi fost puse sub acuzare pentru trădare de ţară, îi recomandăm dlui. Vâlcov să sesizeze, dacă are dovezi, organele abilitate, pentru a nu-şi îngreuna situaţia juridică deja dificilă, prin tăinuirea unor aşa-zise adevăruri patriotice”, mai spune Suciu.

Consilierul pe probleme economice al premierului, Darius Vâlcov, a declarat, duminică seara, că îşi doreşte ca noul guvernator şi noua echipă de conducere de la Banca Naţională a României să fie una de patrioţi, pentru că altfel ţara noastră "nu va putea să scoată capul din ţărână". 

„România, sub administrarea BNR, are 36 de miliarde de euro, 3,6 aurul, 103 tone, iar restul de 33 de miliarde euro, dolari şi aşa mai departe, în depozit. Dacă România vrea astăzi să se împrumute cu 33 de miliarde de euro, ar trebui să plătească aproximativ 1 miliard de euro pe an, dacă împrumutul ar fi pe 10 ani, atât ne-ar costa pe noi ca ţară. BNR, în schimb, administrează portofoliile acestea pe care le are, 33 de miliarde, plus aurul, şi obţine, în 2017, minus 80 de milioane de euro. Deci, Banca Naţională administrează portofolii de o asemenea valoare şi obţine minus 80 de milioane de euro, că tot zicea BNR că nu le-am citit rapoartele, le-am citit raportul pe 2017. Dacă România s-ar împrumuta astăzi cu 33 de miliarde de euro, ar plăti un miliard de euro pe an. Cam asta este situaţia în România, când unii se cred mai deştepţi şi pe viaţă într-un anume loc, dar probabil - şi îmi doresc din tot sufletul - ca noul guvernator şi echipa nouă de la BNR să fie o echipă nouă de patrioţi, altfel România nu va putea să scoată capul din ţărână”, a spus Vâlcov la Antena 3, întrebat dacă rezerva de aur a ţării noastre ar trebui adusă în ţară, potrivit Agerpres.