Compania americană Bechtel a asfaltat până acum abia 9 kilometri din Autostrada Transilvania, iar pe segmentul respectiv oricum nu se va putea circula prea curând.

Pe primii 26 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania promişi de premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi de ministrul transporturilor Ludovic Orban nu se va putea circula până la sfârşitul acestui an decât teoretic. În realitate, în următoarele două luni şi jumătate vor fi gata abia cel mult 15 kilometri de autostradă. Pe care nici măcar nu se va putea circula, au declarat oficiali ai companiei Bechtel, pentru că pleacă de niciunde şi duc nicăieri.

Organizare proastă

L-am întrebat pe Dorin Debucean, director general la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), în ce stadiu se află lucrările de la autostradă şi dacă e adevărat că tronsonul de 25 de kilometri promis până la sfârşitul anului nu va fi gata la timp.

„Informaţia dumneavoastră e adevărată. De vină este proasta organizare. Anul acesta nu se va putea lega Gilăul de Turda, deci acest tronson nu va putea fi dat în folosinţă. În ceea ce ne priveşte, în momentul de faţă suntem la zi cu plăţile faţă de Bechtel. Ei mai au de decontat 50 de milioane de euro din avansul de 132 de milioane, ne-a declarat Debucean.“

Ce înseamnă proastă organizare? Pe tronsonul 3C, Suplacu de Barcău-Borş, în zona Zalău, unde terenul a fost în totalitate expropriat şi e liber de orice sarcină, pe un segment de 40 de kilometri, am întâlnit cinci oameni, două basculante şi un excavator, ne-a spus directorul Debucean.

Problema nodurilor rutiere

Constructorul are explicaţii: sunt probleme cu terenul pe care urmează să fie construite nodurile rutiere care să lege viitoarea autostradă la reţeaua de drumuri naţionale. „Continuăm activitatea de asfaltare şi sperăm ca până la sfârşitul anului să fie asfaltaţi complet primii 15 kilometri. Aceşti kilometri nu vor putea fi legaţi însă de structura existentă a drumurilor naţionale, iar principala problemă este cea a nodurilor rutiere de la Câmpia Turzii şi Gilău, unde nici până acum nu avem acces la teren“, ne-a spus Bogdan Sgârcitu, directorul de comunicare al companiei Bechtel România.

Dublă expertiză tehnică la Suplacu de Barcău

Există însă şi alte motive. Este vorba, de exemplu, despre anumite probleme descoperite de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cu sediul la Oradea, la trei dintre pilonii viaductului de la Suplacu de Barcău, cel mai lung viaduct al viitoarei autostrăzi Braşov-Borş.

Mai precis, este vorba despre nişte fisuri în pilonii respectivi. Directorul Lucian Chindlea a declarat că în prezent se derulează o expertiză făcută de ingineri străini chemaţi de Bechtel.

„Sunt mai multe categorii de fisuri. Sunt în perioada de expertizare şi nu ne putem pronunţa. Sunt anumite zone unde nu se lucrează pentru că nu pot monta grinzile de pod până nu se văd rezultatele expertizei. Sunt anumite probleme de turnare“, a spus directorul Chindlea.

Bogdan Sgârcitu a recunoscut existenţa fisurilor, dar a ţinut să precizeze că sunt doar unele de suprafaţă. La rândul lui, directorul general Dorin Debucean a declarat că şi CNADNR a solicitat o expertiză tehnică, în paralel cu cea solicitată de Bechtel. „În funcţie de rezultatul expertizei vom decide dacă îi vor dispune demolarea lor sau consolidarea“, a conchis Debucean.

DE PE UN ŞANTIER PE ALTUL

Sgârcitu: „Nu se vor face disponibilizări“

Bogdan Sgârcitu a adăugat că termenul de predare a sectorului 2B, Gilău-Câmpia Turzii, în lungime de 45 de kilometri, este luna februarie 2010.

„Noi încercăm să grăbim acest termen de predare şi credem că acest tronson va fi predat undeva prin 2009“, a mai spus Sgârcitu. Compania americană, a precizat acesta, „nu va disponibiliza niciun muncitor“. Reacţia oficialului de la Bechtel vine după ce ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a spus că Bechtel se pregăteşte să disponibilizeze 900 de angajaţi de pe şantierul din judeţul Bihor.

„Nu se vor face disponibilizări. Probabil că unii oameni de la departamentul de structuri ar putea să fie transferaţi în secţiunea 2B pentru că, din diverse motive, nu putem continua lucrările acolo“. Cu alte cuvinte, unii dintre muncitorii din judeţul Bihor ar putea fi duşi să lucreze pe şantiere din judeţul Cluj.

PROIECTAREA SE AMÂNĂ

Studiile de fezabilitate nu sunt gata

Costul final estimat al Autostrăzii Transilvania a ajuns să fie de circa trei ori mai mare faţă de suma negociată în 2003, deşi majoritatea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice nu sunt încă gata. După renegocierea contractului cu americanii din 2005, proiectarea s-a întors în curtea CNADNR.

Bechtel a rămas să finalizeze proiectarea doar pe tronsoanele aflate deja în lucru, respectiv 2B (Câmpia Turzii-Cluj Vest) şi 3C (Suplacu de Barcău-Borş), ambele având termene de finalizare a lucră rilor în 2010. Oficialii companiei de autostrăzi şi drumuri naţionale au declarat că scoaterea proiectării de la americani le va da posibilitatea autorităţilor române să controleze mai bine costurile.

Autostrada Transilvania stă pe loc şi la proiectare. Pentru mai multe sectoare, studiile de fezabilitate sunt finalizate după trei ani de la semnarea contractelor. Pe un alt tronson, cel cuprins între Braşov şi Făgăraş, termenul de finalizare a studiului de fezabilitate a fost prelungit cu şase luni din cauza neobţinerii acordului de mediu.

Iptana are termen 2009

Patru din restul tronsoanelor au fost împărţite în mod egal între Iptana şi Search Corporation, veşnicii proiectanţi ai şoselelor României. Search primeşte circa 6,7 milioane de euro pentru proiectarea tronsoanelor 1C (Sighişoara- Ogra) şi 3A (Cluj Vest-Mihăileşti), care totalizează peste 80 de kilometri. Pentru cei 24 de kilometri dintre Cluj Vest şi Mihăileşti, studiul de fezabilitate a fost întocmit de Iptana şi aprobat de consiliul tehnico-economic al CNADNR, în iulie anul acesta. Search încasează circa 1,7 milioane de euro doar pentru întocmirea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.

Iptana a mai câştigat şi proiectarea pe porţiunea cuprinsă între Mihăileşti şi Suplacu de Barcău (3B), termenul de finalizare a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic fiind vara lui 2009 (contractul a fost semnat în 2006).

Trei ani durează şi proiectarea pe un alt tronson, Ogra-Câmpia Turzii, unde Iptana este în plin proces de reactualizare a studiului de fezabilitate. Singurul tronson care nu are, deocamdată, proiectant este 1B cuprins între Făgăraş şi Sighişoara, cu o lungime totală de circa 52 de kilometri. În lipsa unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect tehnic, Compania de Autostră zi va începe în această toamnă exproprierile pe tronsonul 3B, iar din primăvara anului următor şi pe tronsonul dintre Cluj şi Mihăileşti, exproprieri care se ridică la circa 78,5 milioane de euro. (Cristina Sbîrn)