Secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, a declarat, ieri, pentru Agerpres, că din punctul de vedere al părţii române, în litigiul cu Bulgaria, problema reală este faptul că nu există progrese, într-o negociere care ar trebui să rezolve foarte rapid această delimitare maritimă.
"Este o delimitare maritimă, care se referă atât la marea teritorială, cât şi la platoul continental şi zona economică exclusivă, şi fac aici paralela cu delimitarea maritimă cu Ucraina, în care se discuta doar platoul continental şi zona economică exclusivă. Însă, spre deosebire de situaţia cu Ucraina, în care contextul geografic era complicat de existenţa Insulei Şerpilor, în cazul delimitării cu Bulgaria contextul geografic este unul foarte simplu. Coasta românească şi cea bulgărească sunt în prelungire, iar metoda pe care România a propus-o, de la bun început, în acest proces de negociere, este exact metoda pe care a folosit-o Curtea Internaţională de Justiţie în toate procesele de delimitări maritime pe care le-a rezolvat, inclusiv în cazul procesului de delimitare cu Ucraina. Adică principiul echidistanţei - o linie care să se găsească la distanţă egală de punctele relevante de pe ţărmurile relevante ale celor două state", a declarat Aurescu. El a explicat că ar fi foarte simplu dacă am aplica această metodă, care a fost utilizată în Marea Neagră - în delimitarea tuturor celorlalte spaţii, care s-a realizat prin acorduri bilaterale: Uniunea Sovietică cu Turcia şi Turcia cu Bulgaria. Comparaţie cu situaţia Ucrainei
"Situaţia trebuie să fie soluţionată mai ales între state care sunt prietene, vecine, care au relaţii strategice. Amintesc aici şedinţa comună de guvern de anul trecut, care a ridicat relaţia bilaterală la nivel de relaţie strategică, se vorbeşte chiar în Declaraţia Comună a şedinţei despre Parteneriatul Strategic dintre România şi Bulgaria. Prin urmare, această problemă trebuie soluţionată. Suprafaţa în dispută este de aproximativ 350 km pătraţi. Putem să facem iarăşi o comparaţie cu situaţia Ucrainei, unde suprafaţa în dispută era de 12.200 de km pătraţi, dar, totuşi, reprezintă o miză destul de importantă care trebuie rezolvată", a spus oficialul român.
El a amintit că există o evoluţie recentă, "care a deranjat partea română într-o anumită măsură". "Am aflat că anul trecut, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a fost publicată o notificare, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului de Miniştri bulgar, privind iniţierea procedurilor de concesionare a unui perimetru în Marea Neagră, un perimetru ale cărui limite se suprapun peste un sector din zona aflată în dispută", a menţionat Bogdan Aurescu. Nu avem pretenţii teritoriale El a mai subliniat că în presa din Bulgaria s-a spus că România a avansat pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria, ceea ce este complet eronat. "Nu se poate vorbi despre pretenţii teritoriale, atunci când ai, împreună cu celălalt stat, o delimitare maritimă în curs de realizare, cu o suprafaţă în dispută asupra căreia ambele părţi au pretenţii concurente. Există pretenţii şi ale României asupra acelei zone, şi ale Bulgariei. Prin urmare, într-un exerciţiu de delimitare maritimă cum este acesta, nu putem vorbi despre pretenţii teritoriale. Vorbim despre o delimitare maritimă în curs, care trebuie însă soluţionată, conform normelor de drept internaţional în vigoare", susţine oficialul MAE.
Întrebat dacă România ar putea apela la Curtea Penală Internaţională de la Haga pentru rezolvarea acestui caz, Aurescu a precizat că dorinţa părţii române este de a soluţiona această chestiune prin negociere, "pentru că este cea mai simplă metodă de a ajunge la o rezolvare a acestui litigiu". "Este foarte simplu, pentru că avem o metodă de delimitare omologată internaţional. Prin urmare nu este, cred, nicio problemă pentru Parlamentele celor două ţări să accepte o soluţie de delimitare, care respectă o astfel de metodă, de care şi România a beneficiat în delimitarea de la Haga cu Ucraina. (...) În măsura în care aceste negocieri nu duc la un rezultat, va trebui ca, împreună cu partea bulgară - pentru că este nevoie de acordul ambelor părţi în acest sens - să găsim o altă modalitate de soluţionare, inclusiv, dacă este nevoie şi dacă se va aprecia astfel din punct de vedere politic de către cele două ţări, recurgerea la un terţ cum este, de exemplu, Curtea Internaţională de Justiţie sau un tribunal arbitral, sau Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg, care are, de asemenea, în competenţă, soluţionarea delimitărilor maritime. Dar, până atunci, cred că cel mai important şi firesc este să dăm şanse negocierilor bilaterale", a precizat Aurescu.
Întrebat dacă miza este viitoarea conductă de gaz South Stream, Aurescu a spus că nu ştie ca proiectul să fie atât de avansat, din punctul de vedere al construcţiei sale, inclusiv al proiecţiei traseelor de conducte, în aşa fel încât să putem spune cu certitudine pe unde trece conducta în Marea Neagră. "Din cunoştinţele mele, proiectul nu este într-o astfel de fază de avansare din punct de vedere al realizării sale", a conchis oficialul român. CITIȚI ȘI:
- Presa bulgară: Diferendul dintre România şi Bulgaria poate ajunge la Curtea de la Haga
- Poker geopolitic pentru peticul de pământ de sub Marea Neagră: România vrea să joace cartea South Stream
Recomandările noastre
