Editura Evenimentul si Capital

AUGUSTIN LAZĂR despre BRUIAJUL din sistemul judiciar al României. ATAC la ministrul Justiției

Autor: | | 13 Comentarii | 4010 Vizualizari

Augustin Lazăr, procurorul general al României, a susținut un interviu în cadrul căruia a vorbit despre „bruiajul” din sistemul judiciar și consideră că Tudorel Toader nu a respectat regulamentul CSM când a fost vorba de revocarea lui Kovesi.

Procurorul general Augustin Lazăr afirmă într-un interviu acordat pentru Agerpres că "bruiajul" care există în jurul sistemului judiciar din România nu trebuie să impresioneze pe nimeni din justiţie, întrucât este necesară asigurarea unor instituţii "nediscreditate", a unei ordini de drept "ferme", la nivel european.

În opinia sa, procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de procurori-şefi ar trebui să fie făcută de CSM, într-o transparenţă totală, iar ministrul justiţiei să dea doar un aviz consultativ, numirea efectivă fiind realizată de preşedintele României.

Lazăr afirmă că ministrul Tudorel Toader, nu a respectat regulamentul CSM la procedura de revocare a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi se întreabă dacă Executivul poate să se erijeze în acelaşi timp "în denunţător şi apoi în evaluator".

Aţi participat joi la întâlnirea şefilor din Justiţie cu Frans Timmermans. Ce mesaj v-a transmis prim-vicepreşedintele Comisiei Europene?

A fost o întâlnire foarte bună cu prim-vicepreşedintele Frans Timmermans şi cu această ocazie am putut vedea într-adevăr că domnia sa este foarte bine informat în legătură cu problematica ce se discută în România, în special cu referire la problematica instituţiilor Justiţiei. Am putut vedea că unele convingeri pe care le avem noi au fost împărtăşite de Frans Timmermans, făcând referire mai ales la faptul că instituţiile justiţiei au puterea să-şi regleze singure, din interior, toate chestiunile care se ivesc. Nu numai atât, există şi proceduri care sunt foarte clar stabilite, prin care, dacă se pune problema verificării managementului unui procuror sau judecător cu funcţie de conducere, se urmează o anumită verificare de către Inspecţia Judiciară, care este sesizată în condiţiile legii, apoi Inspecţia Judiciară face un referat, apoi acel referat este examinat de secţia de profil din CSM. Prin urmare, există mecanisme care sunt realizate în legislaţia românească în materie de justiţie, pentru ca niciun arbitrariu să nu poată interveni în acest domeniu”. Frans Timmermans spunea că nu este treaba politicienilor şi a membrilor Guvernului să verifice Justiţia. Sugera o independenţă mai mare a sistemului justiţiei?

Justiţia română este una independentă şi, aşa cum a fost reglementată activitatea instituţiilor justiţiei, în ultimii 10 ani, mai ales la intrarea în UE, în anul 2007, justiţia a fost gândită să se poată autoregla şi să funcţioneze independent. Suntem la finalul unei săptămâni tensionate, tensiune generată în primul rând de cererea ministrului justiţiei de revocare a procurorului-şef al DNA. Dumneavoastră aţi criticat această cerere, după ce aţi avut anterior o poziţie ceva mai dură şi cu privire la modificările aduse legilor justiţiei. Dincolo de relaţia instituţională, cumva obligatorie, se mai poate vorbi de o colaborare bazată pe încredere între Ministerul Public şi actualul ministru al justiţiei?

„Aş dori să reamintesc care este rolul constituţional al Ministerului Public şi de aici lucrurile vor fi înţelese foarte bine. Misiunea noastră constituţională este de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Plecând de la acest rol, evident că procurorul general trebuie să ia atitudine în apărarea ordinii de drept şi a misiunii pe care o are Ministerul Public. În contextul în care s-a discutat despre legile justiţiei, am participat la dezbatere expunând punctele de vedere exprimate de colegii noştri, de Ministerul Public, de celelalte instituţii ale justiţiei şi, de asemenea, în contextul în care s-a pus problema revocării procurorului-şef, din nou am exprimat un punct de vedere care este foarte concret şi exprimă realitatea. Adică, dacă dorim să contestăm activitatea managerială a unui magistrat cu funcţie de conducere, trebuie să vedem care este procedura prevăzută de lege şi să respectăm o anumită autonomie şi o independenţă pe care justiţia o are. Aici cred că se impune o precizare: nu ar trebui să dramatizăm o discuţie în contradictoriu. Esenţa dezbaterii juridice este discuţia în contradictoriu. Ea nu înseamnă că poate fi interpretată ca un conflict. Juriştii discută, au cultura de a discuta în contradictoriu problemele de drept care se pun. Iar aici, problema de drept este dacă Executivul are posibilitatea să intervină, să ceară revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere, înainte de a se parcurge procedura de verificare pe care o prevede regulamentul CSM”. În timpul şedinţei Secţiei pentru procurori a CSM aţi avut un schimb de replici cu ministrul justiţiei. L-aţi întrebat atunci dacă poate fi formulată o cerere de revocare ignorându-se regulamentul CSM. A încălcat ministrul justiţiei acest regulament?

Această întrebare am pus-o eu. A fost provocarea, tema pe care am pus-o în dezbatere. Este bine-cunoscut că există art. 24, indice 1, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, prin care se reglementează pas cu pas procedura de verificare a managementului practicat de un procuror-şef. De la sesizare până la verificarea de către Inspecţia Judiciară. Apoi, punerea în discuţie în secţia de profil, dacă este procuror sau judecător, apoi se cer apărările celui în cauză. Se aduce la cunoştinţă şi se poate face verificarea apărărilor. După care, secţia dispune sau nu revocarea. Cel în cauză are posibilitatea să atace hotărârea secţiei la plen iar după plen are posibilitatea să se adreseze Secţiei de contencios a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, este o procedură foarte elaborată iar eu am întrebat în Secţia de procurori dacă există posibilitatea, dacă este permis ca Executivul să intervină peste această procedură şi dacă poate să o neglijeze şi să facă propria evaluare. Adică, Executivul să se erijeze în acelaşi timp în denunţător şi apoi în evaluator, în judecător al situaţiei, pentru a cere în continuare revocarea unui magistrat cu funcţie de conducere. Răspunsul nostru este că nu poate, fiindcă ar trece linia roşie a separaţiei puterilor în stat„.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI