Redăm principalele declarații ale procurorului general Augustin Lazăr:

Consider că am această datorie fațță de opinia publică, fac aceasta din datoria față de adevăr

În ultimele ziel câteva instituții de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut (..) este pentru prima dată în viață

Nu sunt ofițer, subofițer, agent al fostei Securități sau al altui serviciu de informații

Pe data de 2 aprilie, procurorul general Augustin Lazăr a reacționat la dezvăluirile luju.ro, care a publicat două documente potrivit cărora, în perioada regimului comunist, acesta a refuzat de două ori eliberarea condiționată a disidentului Iulius Filip.

Surse judiciare au declarat pentru EVZ că înainte de 1989 în județul Alba era un singur procuror cu numele Augustin Lazăr, iar acesta este actualul procuror general al României.

În esență, Augustin Lazăr recunoaște că în perioada 1985-1986 a fost șeful Comisiei de eliberări condiționate de la penitenciarul Aiud, dar spune că nu poate „confirma aspect concrete” despre disidentul anticomunist.

„În perioada 1985 – 1986, am activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care am îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare condiționată. (…) Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum și imposibilitatea consultării unor documente originale (în special a hotărârii judecătorești emise în cauza respectivă) care să probeze situația evocată, precizez că nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă.”, arată Augustin Lazăr .

Disidentul român Iulius Filip fusese condamnat la ani grei de închisoare pentru „pactizare cu forţele contrarevoluţionare din Polonia” şi „propagandă împotriva orînduirii socialiste”. Comisia condusă de Augustin Lazăr din poziția de procuror i-a respins disidentului eliberarea condiționată, în 1985 și în 1986, pe motiv că „timpul executat nu prezintă garanția unei depline reeducări”.

Disidentul  român fusese condamnat la 8 ani de închisoare pentru „pactizare cu forţele contrarevoluţionare din Polonia” şi „propagandă împotriva orînduirii socialiste”. În anul 2014 Iulius Filip a fost decorat cu Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone

Două documente ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) publicate de Lumea Justiției arată cum procurorul Augustin Lazăr l-a ținut în pușcărie pe disidentul anticomunist Iulius Filip, deși acesta îndeplinise fracția din pedeapsă care îi permitea apoi să fie eliberat condiționat.

Disidentul executase peste 1.300 de zile de închisoare din pedeapsa la care fusese condamnat în decembrie 1981, atunci când a ajuns în fața unei comisii de eliberarea condiționată de la Penitenciarul Aiud.

Primul document, pe care îl prezentăm în facsimul, poartă data de 9 iulie 1985. Comisia de eliberări condiționate era prezidată de procurorul Augustin Lazăr și era formată din lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), lt. major Petru Silaghi (locțiitor pentru pază și regim al închisorii), pmc. Gheorghe Liga (șeful compartimentului prestări servicii din penitenciar), cpt. Cornel Burz (educator al locului de detenție) și pmc. Ioan Emanoil (șeful evidenței condamnaților din Penitenciarul Aiud).

Comisia în fruntea căreia se afla Augustin Lazăr a decis că disidentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, astfel că nu poate fi eliberat condiționat. „Starea de fapt: În ultima perioadă a purtat discuții dușmănoase la adresa RSR și a redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat, atât cunoscuților cât și unor organe oficiale. (…) A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizând 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid și de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioară, atitudine necuviincioasă fața de cadre, încălcarea regulilor cu privire la scrierea corespondențelor. Pentru comportarea necorespunzătoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca deținutul să execute 12 luni din pedeapsă în regim restrictiv. (…) Nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, scrie în procesul-verbal semnat de Augustin Lazăr.

După exact un an de detenție, pe data de 8 iulie 1986, deținutul Iulius Filip – care ajunsese la 1669 de zile executate – a formulat o nouă cerere de eliberare condiționată. Din nou, de comisia prezidată de procurorul Augustin Lazăr i-a respins cererea. Au fost invocate aceleași motive ca în 1985, mai precis că Iulius Filip nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și a continuat acțiunile împotriva regimului comunist și a Republicii Socialiste România.

„Deținutul Filip Iulius nu poate fi liberat condiționat, se amână la termen, respectiv 13.04.1987, pentru că timpul executat nu prezintă garanția unei depline reeducări”, scrie în documentul comisiei prezidate de Augustin Lazăr. Astfel, din cauza refuzurilor repetate ale Comisiei lui Lazăr, disidentul anticomunist Iulius Filip a efectuat în totalitate pedeapsa.

Potrivit CV-ului procurorului general Augustin Lazăr, publicat pe pagina Ministerului Public, în perioada 1 martie 1982 – 1990 acesta era „procuror stagiar/procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia”.

Între 1977 – 1981, Augustin Lazăr a studiat dreptul la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj –Napoca. Imediat după ce și-a luat licența în drept, în perioada 1981 – februarie 1982, Augustin Lazăr a lucrat ca avocat stagiar în Baroul Alba.