Armata Română se modernizează: Experiența Ucrainei ne arată că apărarea începe de acasă

Armata Română se modernizează: Experiența Ucrainei ne arată că apărarea începe de acasă Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Armata română se află în plin proces de modernizare, fiind definit ca „cel mai ambițios program din istoria sa”, de ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr. Acesta anunță că investițiile masive în echipamente militare, precum și în oameni încep să dea roade și va aduce beneficii palpabile în adaptarea provocărilor aduse de conflictul din Ucraina.

Armata română se modernizează: „Investițiile încep să producă efecte”

Armata României implementează cel mai ambițios program de modernizare din istoria sa, iar creșterea alocării pentru înzestrare la 2,5% din PIB permite accelerarea unor programe esențiale pentru îmbunătățirea capacității de acțiune a forțelor armate, a declarat sâmbătă ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.

„După multe decenii de pace şi linişte, Europa se confruntă, din păcate, din nou, cu realitatea dură a războiului. De mai bine de doi şi jumătate, nu departe de graniţele noastre Ucraina este supusă unei agresiuni militare ilegale şi fără nicio justificare. Experienţa dramatică a Ucrainei ne arată că apărarea începe, în primul rând, de acasă.

De aceea, Armata României desfăşoară cel mai ambiţios program de modernizare din istoria sa. Investiţiile pornite în baza unui nivel predictibil de finanţare stabilit la 2% din PIB încep să producă efecte vizibile. De anul trecut, Guvernul României a crescut acest nivel la 2,5% din PIB, ceea ce permite accelerarea unor programe esenţiale pentru ridicarea capacităţii de acţiune a Armatei noastre", a spus Angel Tîlvăr.

Ne puteți urmări și pe Google News
Angel Tîlvăr, ministrul Apărării

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Resursa umană, cea mai importantă pentru Armata Română

În plus, Angel Tîlvăr a subliniat că Ministerul Apărării Naționale, cu sprijinul Guvernului, este hotărât să dezvolte programele adecvate pentru a îmbunătăți motivația și a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață pentru cea mai valoroasă resursă - personalul militar.

„Armata României, pe care ne-o dorim cât mai capabilă şi mai puternică, are nevoie nu doar de investiţii în înzestrarea cu tehnologie de ultimă generaţie, dar şi de generaţii de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi profesionişti", a arătat Tîlvăr.

Prezent alături de premierul Marcel Ciolacu sâmbătă la Buzău, la ceremonia militară și religioasă organizată cu ocazia inaugurării "Galeriei Eroilor Aerului" și a Monumentului Cercetașilor Parașutiști și Parașutiștilor Militari ai Armatei Române, ministrul a evidențiat și importanța acestui eveniment.

„Săptămâna trecută am sărbătorit Ziua Paraşutiştilor Militari. Nu se putea găsi un context mai potrivit pentru programarea evenimentelor de astăzi în care onorăm Eroii Aerului prin inaugurarea a două proiecte simbolice de mare însemnătate - 'Galeria Eroilor Aerului' şi Monumentul Cercetaşilor Paraşutişti şi Paraşutiştilor Militari ai Armatei Române", a precizat ministrul.

Sectorul Apărării a primit 2,5 din Produsul Intern Brut

Pe 29 iunie 2022, Klaus Iohannis anunța că s-a luat decizia de a aloca 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru sectorul Apărării. La acea vreme decizia a fost discutată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a fost într-adevăr implementată începând cu bugetul pentru anul 2023.

Cu toate astea, un raport oficial al NATO realizat la începutul lui 2024 arată că țara noastră a cheltuit în 2023 doar 1,6% din PIB pentru apărare, un procent mai mic decât cel stabilit în 2022 de președintele României. Cu această rată a cheltuielilor, România se află sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. Este de menționat că România a alocat o proporție mai mică din PIB decât Olanda (1,63% din PIB).

Raportul NATO mai indică faptul că România nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare decât în anul 2020, când a cheltuit 2,01% din PIB. În ultimii trei ani, totuși, cheltuielile au înregistrat o scădere constantă de la an la an, iar procentul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 este cel mai mic din perioada 2017 și până în prezent.