Apostolul veganismului a trăit în România. Cum îl vedeau contemporanii pe cel care susținea că s-a vindecat de sifilis mâncând verzituri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Despre Bicserdy Bela, făgărășeanul care a strâns în jurul său o ”sectă” de 12.000 - 15.000 de adepți ai regimului de viață vegetarian, Evenimenrul Istoric a mai scris în trecut, dar astăzi reproducem un text inedit, cum era văzut – și judecat – de contemporani primul apostol al veganismului din Europa. Disputat de populația de origine maghiară, dar și de români, după Marea Unire, Bicserdy e lăudat deopotrivă de tot mai mulți din cei care azi trăiesc sănătos și de pasionații de culturism, fiind unul dintre primii practicanți ai acestui sport.

Inedit este și faptul că textul găsit de noi în arhive este unul dintre puținele scrise în limba română, efemera celebritate de care s-a bucurat Bicserdy în timpul vieții consumându-se în mijlocul comunității maghiare.

După o viață trăită sănătos a murit ros de boli

Povestea lui Bicserdy este, în esență simplă, bolnav de sifilis (sau gonoree, după alții) și exasperat de neputința medicilor din Ungaria, Germania și Austria, bărbatul renunță la a mânca produse din carne și se vindecă în mod miraculos. Devine un propăvăduitor al regimului lacto-vegetarian și face asta profesionist. Scrie cărți, ține conferințe. Practicant al culturismului, chiar deținător al unui record, impresionantul perceptor de taxe din Făgăraș devine catalizatorul unei comunității ce a crescut văzând cu ochii, la mijlocul anilor 1920. El avea atunci 50-51 de ani.

Înainte de a da citire reportajului din presa de limbă română mai spunem că perioada de glorie a fost scurtă. ”Secta” s-a destrămat după câteva eșecuri în a vindeca diverse boli. După Război, Bicserdy pleacă în exil, Germania și apoi America, și moare, din cauza mai multor boli, în 1951. Avea 77 de ani.

În ultimii ani, învățăturile sale au fost scoase din nou la lumină, pe fondul ofensivei modei traiului sănătos și al regimurilor alimentare fără carne.

Pentru amănunte din viața sa aventuroasă, de la recordman de culturism la apostolat, citiți linkul de aici https://evz.ro/prima-secta-de-vegani-din-europa-a-aparut-in-romania.html .

Articolul ”Apostolul dela Făgăraș. Sugestie colectivă – sau un nou Mesia?” Semnat de Tiberiu Vornic, apărut în Adevărul din 8 ianuarie 1925

La orăşelul curat şi drăguţ de pe malul Oltului se petrec de la o vreme încoace lucruri minunate. Din toate colţurile Ardealului, s’au răscolit oameni necăjiţi, oameni curioşi şi oameni naivi, cari au descălicat în cetatea lui Negru Vodă mânaţi de forţa irezistibilă a unei sugestii.

Asemeni unui loc de pelerinaj tămăduitor, Făgăraşul a început să fie un punct de atracţie colectivă, un miracol, spre care tind pelerinii din cele patru unghiuri ale provinciei. Presa minoritară din Ardeal, a închinat pagini întregi evenimentului.

Redacţiile şi-au trimis iscoade speciale pentru a scormoni în adâncimile unde stă ascuns adevărul. Medici savanţi şi căutători de ascunse taine din psihologia omenească, au purces cu frunţi îngândurate, spre oraşul cu minunea, unde un profet de vremuri nouă, răspândeşte o proaspătă religie pentru cei mulţi.

Noi, preocupaţi de frământări sterpe, de urne furate şi de combinaţii de culise, ne găsim streini de minunea de la Făgăraş. Ziarele româneşti, au prea mult de scris, din întâmplările cu paşapoarte, cu dispute de succesiune şi alte produse exotice ale vieţii noastre publice, şi este firesc că în asemenea împrejurări, scapă evenimentul de pe malul Oltului.

Într’o bună zi, se declară vegetarian absolut şi începu a trăi după reţeta simplă dar neobicinuită, a totalei abstinenţe de carne

Acum însă, minunea s’a revărsat peste hotarele orăşelului şi trecând din coloanele presei ardelene, este aşezată în cântarul aprecierii publice. Se cuvine, deci, ca de acum, întâmplarea să fie cunoscută şi de restul ţării, pentru că se afirmă din partea credincioşilor nouei religii, că omenirea este în pragul vieţii prelungite, a desăvârşitei lipse de boale şi a complectei fericiri pământeşti, şi credem, că aceste noutăţi, sunt destul de interesante pentru toată lumea.

Bicsérdy Bela, un om, ca de cincizeci de ani, proprietar în Făgăraş, om cu familie şi cu rosturi, suferise în tinereţe de sifilis. Umblat de la doctor la doctor, din farmacie în farmacie, s’a găsit într’o bună zi la portiţa celei de pe urmă din etapele cumplitei boli... Lăsat la discreţia germenului blestemat, Bicsérdy, sfătuit de nu ştiu cine, a început un tratament... „sui—generis”.

Într’o bună zi, se declară vegetarian absolut şi începu a trăi după reţeta simplă dar neobicinuită, a totalei abstinenţe de carne. Redus la poame, legume şi lapte, Bicsérdy trăi ani dearândul conform reţetei vegetariane şi scăpă de boală. Cu timpul, lărgi „reforma“ propriei sale vieţi cu reducerea îmbrăcămintei la strictul necesar şi practică acest antrenament aşa de bine, încât astăzi Bicsérdy poate păşi liniştit cu picioarele goale în zăpadă şi se poate plimba fără teamă în costum sumar pe cea mai scăzută temperatură.

Organizonul său nu cunoaşte răceala. Fireşte, odată ce rezultatele experienţei fură atât de strălucite pentru Bicsérdy, regimul a fost trecut printr’un caz familiar, asupra întregei sale case.

Iată-l deci pe Bicsérdy proclamându-se apostol al unei noi religii

Soţie şi copii, au fost supuşi reţetei sale , şi minune... copiii lui Bicsérdy — pe care i-a văzut personal scriitorul acestor rânduri - n’au suferit, niciodată cea mai mică defecţiune fiziologică, nici măcar uşoară răceală. Cât pentru aspect aceşti copii ar putea să reprezinte cu drept cuvânt sănătatea în alegoria umanităţii.

Robuşti, frumoşi şi tari, ei sunt argumente de o incontestabilă forţă pentru noua religie lui Bicsérdy. Până aci, nimic ce iese din comun, în definitiv, cazuri izolate de felul acesta, vor fi destule şi în alte părţi ale pământului. Decât că Bicsérdy, a găsit că dovezile pe cari le-a servit propria sa familie, sunt îndemnuri categorice pentru răspândirea credinţei sale.

O singură excepţie, băiatul său, care a părăsit casa părintească de mult, din pricina eternului post la care era supus, nu l-a descurajat.

Iată-l deci pe Bicsérdy proclamându-se apostol al unei noi religii, mergând din oraş în oraş să ţină conferinţe, scoţând o carte voluminoasă şi răspândind pe toata căile posibile, sămânţa miraculoasă a confesiunii sale. Convins în sinele său, că este predestinat să mântuiască pentru a doua oară omenirea copleşită de păcate şi cu credinţa că este pe cale de a izgoni suferinţa trupească din rândurile chinuite ale umanităţii, Bicserdy a început să-şi aplice „în concret” teoriile.

Bicserdy afirma că tuberculoza se vindecă tot aşa de uşor urmând învăţăturile sale, ca orice simplă durere de cap

Trebue să menţionăm, că apostolul de la Făgăraş a înregistrat câteva succese categorice. O seamă de suferinzi şi-au găsit tămăduirea despărţindu-se pentru totdeauna de ritmul „animalic” şi urmând reţeta de o crudă asprime a maestrului Bicsérdy.

Un caz nefericit s’a interpus însă deodată, neprovestit, încrucişând apostolica ascenziune a profetului. Un doctor în medicină de la Târgu Mureş se îmbolnăvi grav de tuberculoză. Ajuns în stadiul ultim, nefericitul om, în etate abia de 34 ani, se refugie - cu disperarea naufragiatului — la învăţăturile proaspete ale noului Mesia.

De vreme ce Bicserdy afirma că tuberculoza se vindecă tot aşa de uşor urmând învăţăturile sale, ca orice simplă durere de cap, doctorul de la Târgu-Mureş se adresă lui. O corespondenţă — pu- blicată acum în întregime în ziare— se încinse între pacient şi noul Mesia. Drept rezultat, doctorul rupse deodată tradiţia tratamentului desupraalimenare impus tuberculoşilor şi începu a roade zilnic rădăcinile şi poamele acre ale vindecătorului biblic.

În scurt timp, bietul doctor murit şi moartea lui a fost o lovitură cumplită pentru profet. Rudeniile au publicat corespondenţa lui Bicsérdy, din care se vede limpede, că Mesia zilelor noastre nu-şi răspândeşte credinţa cu risipa sufletească a unui Crist, ci o vinde scump, ca pe un elixir nepreţuit de viaţă.

El a încasat de la doctor, frumosul onorar de 12.000 lei, motivând că suma este destinată tipăririi de noui volume cu învăţături... Fireşte, pe urma acestei nefericite întâmplări, reputaţia crescândă de apostol a lui Bicsérdy, scăzu fulgerător, ca argintul viu din termometru, când îi atinge frigul.

Evenimentul luând proporţii mari, se impune o atenţie fie a autorităţilor sanitare, fie a celor poliţieneşti

O conferinţă anunţată de maestru, la Târgu-Mureş, fu oprită de poliţie. Unele ziare, cerură acţiune publică împotriva lui... O vie discuţie s'a pornit, căci faţă cu tristul caz de la Târgu-Mureş, dovezi numeroase stau alături de principiile sale.

Bicsérdy a publicat o declaraţie în ziare, în care face cunoscut că va da în judecată pe toţi cari vor calomnia prin publicitate apostolatul său... Bineînțefes, avertismentul lul Bicsérdy nu ne va împiedeca, să semnăm , aceste rânduri. Chestiunea, se prezintă, prea interesantă, ponton, ca să nu fie discutată. Este vorba, doar’ că , întreg Ardealul se ocupă de propaganda unui om, care este sau un fanatic al credinţelor sale pe cari le propagă , cu dovezi, sau un nebun, sau un iscusit profitor de naivitatea celor mulţi.

În orice caz, evenimentul luând proporţii mari, se impune o atenţie fie a autorităţilor sanitare, fie a celor poliţieneşti. Căci dacă e vorba să stăm în pragul unor uriaşe prefaceri omeneşti, cu viaţă fericită, lipsite de boale şi cu ani prelungiţi peste suma unui veac, atunci, e bine să aflăm acest lucru cu un ceas mai devreme, şi să scăpăm de pieire o seamă de nefericiţi. Ori dacă avem de lucru cu un profitor de credulitatea celor mulţi, atunci să se pună capăt tot cu un ceas mai devreme, pentru a se evita o nouă fatalitate ca cea de la Târgu-Mureş.

Profetul de la Făgăraş aşteaptă judecata opiniei publice. Şi opinia publică aşteaptă să ştie, dacă în faţa ei stă un profet de credinţe adevărate ori un apostol al buzunarului propriu.