Autorităţile de la Bagdad au declarat astăzi zi de sărbătoare naţională, marcată prin festivităţi organizate în toată ţara, pentru a celebra retragerea trupelor americane de pe străzile oraşelor după mai bine de şase ani de la înlăturarea lui Saddam Hussein. Clădirile de pe arterele principale ale capitalei, precum şi autoturismele, erau ornate ieri cu flori şi bannere care le aminteau locuitorilor de importanţa momentului.

Data de 30 iunie, zi care a marcat, în 1920, retragerea forţelor britanice din Irak, a fost popularizată de autorităţi ca una a revenirii la suveranitatea ţării, dar entuziasmul oficialilor irakieni pare să-i fi deranjat pe comandanţii militari americani, scrie cotidianul britanic „The Guardian”.

Aceştia din urmă s-au declarat nemulţumiţi de faptul că, preocupaţi să propage starea de euforie la nivelul oamenilor de rând, oficialii irakieni au neglijat în ultima perioadă eforturile de asigurare a securităţii, inclusiv stagiile riguroase de instrucţie şi participarea la operaţiunile din teren pentru combaterea insurgenţei.

Premierul irakian, Nouri al-Maliki, i-a iritat şi mai mult pe oficialii americani, subliniind că retragerea militarilor americani din oraşe este rezultatul a ceea ce a numit eforturile Bagdadului de a-i „respinge” pe invadatori.

Pro şi contra

La nivelul populaţiei, părerile sunt împărţite însă privind trecerea celor 130.000 de militari americani în plan secund până la retragerea finală, prevăzută pentru jumătatea anului 2011. Cei mai preocupaţi de situaţia securităţii de după data de 30 iunie sunt locuitorii capitalei, în special cei din cartierele sunnite, scrie AFP.

Aceştia avertizează că forţele irakiene sunt dezorganizate şi indisciplinate, iar plecarea americanilor va genera un vid de securitate. De cealaltă parte, şiiţii din cartierul Sadr City se bucură de plecarea americanilor, deşi, la rândul lor, sunt conştienţi că violenţele vor continua.

Securitatea în oraşele şi aglomerările urbane va fi asigurată de cei 500.000 de poliţişti şi 250.000 de militari irakieni. De astăzi, forţa multinaţională din Irak va avea nevoie de autorizaţii speciale dacă va dori să desfăşoare operaţiuni de luptă în localităţile importante.

COMPETIŢIE

Petrolul şi gazul irakian, scoase la licitaţie

Treizeci şi două de companii internaţionale se vor lupta azi să obţină dreptul de exploatare a şapte terenuri petrolifere şi a două sectoare gazifere, cu ocazia primei licitaţii majore organizate de autorităţile irakiene din anul 2003. Printre firmele concurente se numără Exxon Mobil, Total şi Royal Dutch Shell. Câştigătorii vor avea acces la o parte dintre puţinele rezerve petroliere intacte din lume, dar investiţiile lor în Irak vor avea nevoie de măsuri excepţionale de securitate.

Cei 115 miliarde de barili de ţiţei care zac în solul irakian ar trebui să-i permită statului din Golful Persic să-şi refacă economia după ani de conflicte sângeroase. Oamenii de afaceri subliniază însă că securitatea nu este singurul risc la care sunt expuse investiţiile lor. Mult mai deranjante pentru companiile străine sunt clasa politică irakiană imprevizibilă, miniştrii opaci şi sistemul legal aflat în fază incipientă. O lege a petrolului a fost amânată în repetate rânduri din cauza intereselor politice discordante.