Alina Albu, propusă de ministrul Cătălin Predoiu pentru funcția de procuror-șef la DIICOT, aviz negativ de la CSM

Sursa foto: CarolRobert | Dreamstime.com

Alina Albu a primit, joi, aviz negativ din partea membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de procuror-șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Ea a fost propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu.

Alina Albu a susținut joi interviul în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a CSM. „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei Albu Alina, procuror în cadrul DIICOT - Structura centrală (majoritate: 1 vot da, 5 voturi nu)”, potrivit deciziei CSM.

Interviu Alinei Albu a durat trei ore

Interviul susţinut de Alina Albu la CSM a durat aproape trei ore, cu mult mai mult decât în cazul candidaţilor la şefia DNA şi Parchetul General de zilele trecute. Avizul CSM este doar unul consultativ.

Aceasta a fost propusă de ministrul Predoiu la 1 martie, după ce a reușit câştige concursul în faţa altor două candidate, Ioana Bogdana Albani şi Oana-Daniela Pâţu, cea din urmă fiind în prezent la conducerea DIICOT ca procuror şef adjunct.

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

Acum, ministrul Justiției are la îndemână trei variante. Așadar, fie organizează un nou interviu cu Alina Albu, pentru a clarifica aspectele menționate de CSM, merge mai departe înaintând propunerea sa preşedintelui Klaus Iohannis fără a ţine seama de avizul negativ al CSM sau organizează un nou concurs de la zero.

Alina Albu a vorbit despre grupările infracționale ce acționează în UE

În interviul susținut la CSM, Alina Albu a dat câteva detalii despre grupările infracţionale care acţionează în Uniunea Europeană, menționând că în ziua de azi infractorii sunt nativi digital, iar autoritățile sunt mereu cu un pas în urma lor.

„"Peste 70% dintre grupările cunoscute şi monitorizate la nivelul UE acţionează în cel puţin trei state europene, nu se limitează la un singur stat. De asemenea, 65% dintre grupările care acţionează în UE sunt formate din cetăţeni ai mai multor state, cel puţin trei state. Aproximativ 40% dintre grupările infracţionale din UE se ocupă cu traficul de droguri, fapt care conduce şi în România la o evoluţie de gen.

Infractorii sunt nativi digital şi, în general, autorităţile sunt cu un pas în urma infractorilor în ceea ce priveşte utilizarea a tot ceea ce înseamnă comunicare criptată sau fluxul de criptomonede”, a spus aceasta, potrivit Agerpres.