Mai exact, iniţiativa Parlamentului European prevede ca anumite alimente din supermaketuri să poată fi retrase înainte de expirare şi distribuite în spitale, cămine de bătrâni, orfelinate sau chiar şomerilor, rămaşi pe drumuri din cauza crizei. „Într-un an ar putea fi pus la punct acest proiect. Atât oamenii care au nevoie de mâncare, cît şi industria alimentară vor avea de câştigat. Un avantaj pentru industrie ar fi că, în cazul unei acţiuni caritabile, ei nu vor mai plăti costurile de retragere de pe raft”, mai spune Magor Csibi, membru în Comisia de Mediu, Sănătate şi Siguranţă Alimentară a Parlamentului European.

Operaţiile în străinătate vor fi mai uşor de făcut

Românii vor fi mai feriţi de procedurile de malpraxis, dacă va intra în vigoare un nou proiect european, propus de Comisia de Mediu, Sănătate şi Sigu ranţă Alimentară din Parlamentul European. Potrivit proiectului, orice cetăţean european are dreptul la cel mai bun serviciu de sănătate, dacă are o boală rară sau o afecţiune pe care nu o poate trata în ţara de origine.

”Acest proiect este în discuţie şi sperăm să fie adoptat la prima citire şi să intre în vigoare înainte să terminăm noi mandatul. Cetăţenii trebuie învăţaţi că există şi altceva în afara României”, spune Magor Csibi.

Aşa cum orice român poate călători în ţările membre UE doar cu buletinul, tot aşa ar trebui să poată beneficia de serviciile medicale din străinătate, în condiţiile în care este asigurat, plăteşte taxe la stat, iar intervenţia nu se poate realiza în România.

Teoretic, legislaţia românească prevede deja acest lucru, prin formularele casei de asigurări sau prin programele Ministerului Sănătăţii, însă procedurile sunt greoaie şi puţini sunt cei care ajung să se trateze peste graniţă, pe banii sta tului sau chiar pe banii lor.

Parlamentarii europeni promit însă că accesul la serviciile medicale din străinătate, dar şi la informaţiile care privesc sănătatea, va fi facilitat, dacă va fi aprobat proiectul „Cross Border Health”. „Oamenii trebuie să fie instruiţi şi să înţeleagă care sunt avantajele faptului că sunt liberi să circule prin Europa, să înţeleagă ce înseamnă un sistem european de sănătate”, a adăugat Magor Csibi.

Din păcate, prin formularele care există acum, mulţi pacienţi ajung într-o ţară europeană la tratament, când deja este prea târziu. Scopul proiectului european este să reducă inegalităţile dintre cetăţenii membri UE.

ATENŢIE LA ETICHETĂ!

Uitaţi-vă de două ori când cumpăraţi un produs

Până în 2013, toate ţările membre UE ar putea avea acelaşi tip de etichete pe produsele alimentare. Unii parlamentari europeni sunt adepţii sistemului „trafic light”, alţii preferă etichetarea bazată pe „consumul zilnic estimat” (CZE). Primul îl atenţionează pe consumator prin culori (roşu pentru produsele exterm de dulci ori sărate), cel de-al doilea specifică numărul de calorii dintr- o porţie, conţinutul de zaharuri, grăsimi şi sare.

„Vrem să omogenizăm felul în care se va face etichetarea alimentelor. Eu sunt adeptul etichetării de tip CZE. Sistemul trafic light simplifică lucrurile şi nu cred că este bine să reducem timpul de gândire când vine vorba despre decizia de a cumpăra un anumit aliment. Consider că pe produse trebuie să fie trecut nu doar gramajul, ci şi necesarul zilnic de nutrienţi”, a mai explicat europarlamentarul Magor Csibi.

În sprijinul cititorilor

  • În fiecare miercuri, veţi putea citi în pagina de protecţie a consumatorului poveşti ale românilor care au fost înşelaţi şi soluţii la problemele lor. Puteţi adresa întrebări şi reclama

    abuzuri la [email protected].