Evenimentul Zilei > Opinii > Invitatii EVZ > Alegerile trec, războiul continuă! Capătă amploare și jocurile de culise! Chiar vor reuși europeniștii să-i anihileze pe populiști?
Alegerile trec, războiul continuă! Capătă amploare și jocurile de culise! Chiar vor reuși europeniștii să-i anihileze pe populiști?

Alegerile trec, războiul continuă! Capătă amploare și jocurile de culise! Chiar vor reuși europeniștii să-i anihileze pe populiști?

Presa mainstream e în extaz! Semnele sunt clare, populiștii, suveraniștii, euroscepticii și naționaliștii vor fi minoritari în noul Parlament European. Ba, mai mult, vor rămâne divizați în mai multe grupuri.

„În ciuda dinamicii lor incontestabile, euroscepticii de dreapta ar trebui să ocupe aproximativ 150 de locuri din cele 705, potrivit previziunilor site-ului Politico. Vor fi aproximativ 180 din 751, atâta timp cât britanicii vor rămâne acolo. (…) Pe scurt, aceste partide ar trebui să se consolideze în următorul Parlament, dar nu pot
împiedica formarea unei majorități ostile”, scrie Alexandre Sulzer în ziarul “Le Parisien”. La prima vedere, chiar așa este, forțele anti-imigrație rămân divizate în trei grupuri parlamentare europene.

Ca să nu mai vorbim de FIDESZ, care, cel puțin deocamdată, e în PPE, chiar dacă partidul premierului maghiar a fost suspendat și, la rândul său, și-a retras sprijinul pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene. Cu toate astea, declarațiile din ultima vreme par să arate că zarurile nu au fost încă aruncate în ce privește unitatea dreptei populiste. Intervievat de presa maghiară la secția de vot, premierul maghiar a refuzat să răspundă dacă se va alătura sau nu alianței lui Matteo Salvini.

A mărturisit, însă, că vrea ca noii lideri ai Uniunii Europene să lupte pentru stoparea imigrației, nu pentru gestionarea ei. În ceea ce-i privește, liderii Partidului Lege și Justiție din Polonia par să fi depășit, în mare parte, rezervele pe care le aveau în ceea ce privește marea alianță europeană a populiștilor. Ultimele declarații arată că și dreapta conservatoare poloneză ar fi dispusă la o colaborare cu toate partidele populiste, mai puțin Rassemblement National, pentru că o suspectează pe Marine Le Pen că e apropiată de Vladimir Putin.

Problema tuturor acestor partide, în care ar trebui să includem, de asemenea, Vox-ul spaniolului Santiago Abascal și Forumul pentru Democrație al olandezului Thierry Baudet, este că fără un grup puternic în spate, vocea lor nu s-ar putea face auzită. Sigur, nu e deloc exclus ca în noul Parlament European să existe mai multe grupuri populiste,dar cum vor vota acestea e însă ușor de ghicit, pentru că toate au obținut mandatul popular promițând să combată imigrația.

Ba, mai mult, nu au practic niciun motiv să nu-și respecte angajamentele, dat fiind că opoziția lor față de establishment este oricum de notorietate. Mult mai greu le va fi, însă, multor formațiuni din Partidul Popular European să explice alegătorilor un eventual vot pentru politici pro-imigrație, după ce în campanie au promis că vor combate acest fenomen.

E drept, politica seamănă în multe aspecte cu cea mai veche meserie din lume, dar exemplul Partidului Conservator din Marea Britanie (pe care Theresa May l-a distrus practic din punct de vedere electoral prin deciziile sale) este prea recent pentru ca liderii politici să-și mai permită să facă exact pe dos decât ce au promis. Într-o situație delicată se vor afla și forțele anti-sistem, de genul Mișcării 5 Stele, care s-a afirmat criticând politicile de la Bruxelles.

Problema este că toate aceste partide vor fi, probabil foarte curând, silite să aleagă una dintre tabere. Toate semnele arată că, dacă se va forma, marea coaliție progresistă dintre populari, socialiști, centriști și, probabil, ecologiști, va forța rapid nota, atât în ceea ce privește accelerarea integrării europene, cât și imigrația, stabilind o politică de imigrație comună, precum și cote obligatorii pe care fiecare țară va trebui să le accepte.

Oricum, prima sesiune a noului Parlament va avea loc abia pe 2 iulie, așadar toate taberele vor avea suficient timp pentru negocieri. Viitorul președinte al Parlamentului European va trebui să obțină cel puțin jumătate din voturile parlamentarilor nou-aleși. Cu totul alta este procedura de desemnare a președintelui Comisiei Europene. Conform articolului 17 al Tratatului de la Lisabona, acesta va fi desemnat prin vot de Consiliul European ținând seama de rezultatul alegerilor.

Apoi, persoana nominalizată va fi prezentată Parlamentului, care poate să aprobe sau să respingă această candidatură. În cazul unui succes, noul președinte își stabilește echipa de comisari, care sunt și ei supuși votului parlamentar, probabil pe 11 octombrie. După cum vedeți, e vorba de o procedură lungă, care se va întinde până în toamnă. Războiul dintre europeniști și populiști va începe însă mult mai curând…

 

 

Publicat in categoriile: Invitatii EVZ
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: