Dincolo de discursul oficialilor de la Teheran, care susţin că Iranul va trece victorios, ca întotdeauna, şi peste ultimele sancţiuni impuse de UE, strada e copleşită de avalanşa anilor de pedepse economice.
"Dacă nu se schimbă nimic până în vară, interdicţia ca petrolul nostru să mai ajungă în Europa ne poate afecta dacă nu găsim unde în altă parte să-l dăm", spune activistul pentru drepturile omului Goudarz Eghtedari.
Probleme cu China şi Rusia
Aproape 80% din PIB-ul iranian provine din petrol. UE a interzis semnarea oricăror contracte noi pentru petrol cu Iranul iar cele în vigoare vor fi onorate doar până pe 1 iulie.
România nu va fi afectată direct, în condiţiile în care nu a mai importat petrol iranian din anul 2008. Teheranul nu dă semne de îngrijorare, însă ar avea motive pentru că noi pieţe de desfacere nu sunt uşor de găsit.
"Avem probleme cu China încă din toamnă, nu ne-am înţeles cu ei pe preţul ţiţeiului şi deja au împuţinat comenzile", dezvăluie jurnalistul Mohsen Rezaie, care este convins că SUA fac tot ce pot să convingă China şi Rusia să nu mai protejeze Iranul în Consiliului de Securitate ONU, unde ambele au drept de veto.
"Cred că sunt mai mari şanse cu Rusia, totuşi, pentru că relaţia cu ei e forţată, dacă întrebaţi pe stradă aici, nimeni nu îi iubeşte pe ruşi, tot ei ne-au luat Azerbaijanul care e de drept teritoriu iranian", susţine Rezaie.
De altfel, Rusia este motivul pentru care autorităţile iraniene au sugerat, în trecut, că au nevoie de programul nuclear ca să nu mai depindă de Moscova şi să producă singure combustibil pentru centrale precum cea de la Bushehr, construită de ruşi.
În contractul cu ruşii este specificat că tot Moscova trebuie să alimenteze centrala cu combustibil, însă, nu de puţine ori Moscova nu a onorat contractul, folosind combustibilul drept instrument de condiţionare a regimului de la Teheran.
Acelaşi lucru l-a făcut Rusia şi cu diverse transporturi de arme destinate regimului de la Teheran care brusc întâmpinau diverse obstacole geografice şi meteorologice şi nu mai ajungeau în Iran, exact când la urechile Moscovei ajungeau veşti despre tatonări de culise între americani şi iranieni, după cum ne-a explicat un diplomat străin de la Teheran.
Rialul, copleşit de dolar
UE a mai decis ca toate bunurile Băncii Centrale a Iranului aflate în Europa să fie îngheţate, pentru ca Teheranul să nu mai poată finanţa programul nuclear. Iranienii se cofuntă, încă de la începutul anului, cu o devalorizare accentuată a monedei naţionale, rialul.
"Un dolar a ajuns să fie şi 15.000 de riali. În primele zile din 2012, erau cozi uriaşe la bănci, toată lumea vroia să scoată riali să îi schimbe în dolari", spune Mohsen Rezaie.
El consideră că panica iranienilor nu este justificată în totalitate, de vreme ce băncile iraniene aplică reguli islamice, adică au obligatoriu, tot timpul lichidităţi consistente pentru a onora imediat orice retragere, oricât de mare. În schimb, cu bani lipsă din petrol, nu e clar dacă guvernul va putea menţine subvenţiile pentru alimentele de bază.
"Preţul alimentelor a crescut enorm, acum câţiva ani ne lăudam că nimeni nu moare de foame în Iran, oricât de sărac ar fi, însă acum până şi legumele s-au scumpit, tehnologiile noi vin aici doar din China, iar avioanele noastre de pasageri cad din cer de vechi ce sunt", spune activistul Goudarz Eghtedari.
El se referă la interdicţia impusă Iranului de a importa orice fel de piese, ca cele pentru avioane, care pot fi folosite şi în scopuri militare.
Un şef de stat contestat
Iranul se pregăteşte pentru alegeri parlamentare în martie iar ultraconservatorii lui Ahmadinejad sunt tot mai des criticaţi, inclusiv public, chiar şi de liderul suprem, ayatollahul Khamenei.
"Susţinătorii lui Ahmadinejad sunt acuzaţi că s-au îndepărtat de ideologia islamică şi că promovează un ultranaţionalism nefiresc," explică jurnalistul Rezaie.
Tabăra preşedintelui, formată din foşti şi actuali membri ai Gărzilor Revoluţionare, a început deja manevre pentru a se asigura că va domina viitorul legislativ, mai ales că, în 2013, Ahmadinejad nu mai poate candida la preşedinţie deoarece legislaţia permite doar două mandate consecutive.

CONSECINȚĂ. Deciziile regimului autoritar afectează nivelul de trai al iranienilor
FOTO: REUTERS

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/dQ-95gBM9L4" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Citiţi şi:

  • Iran: Embargoul nu ne afectează. UE face jocul SUA
  • UE a închis robinetul de petrol iranian
  • Rusia, îngrijorată de decizia UE de a impune un embargo petrolier Iranului