Sursa: EVZAlegeți-vă un nume de politician, al celui mai nesuferit care vă vine în minte. Nu contează din ce parte, important este să fie al celui care vi se pare cel mai demn de disprețul dumneavoastră. Neapărat, unul aflat la putere azi. Haideți, că nu este greu, aveți de unde alege, nu are cum să dureze mai mult de o secundă. După ce îl identificați, imaginați-vă că citiți în presă zeci de titluri care anunță faptul că un neam de-al lui X-ulescu - ăla pe care nu dați doi bani - a fost numit secretar de stat la dorința partidului lui X-ulescu. Ce reacție ați avea?
Acum, să lăsăm de o parte imaginația, pentru a face pasul în realitate. Știrea este că Alina Gîrbea a fost numită de premierul Ilie Bolojan în postul de secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul este condus de USR-istul Dragoș Pîslaru, Alina Gîrbea se află într-o relație de rudenie apropiată cu USR-istul Cătălin Drulă, iar propunerea a venit de la șeful USR-iștilor, Dominic Fritz.
Bine sfătuit, premierul Ilie Bolojan, s-a spălat rapid pe mâini: „Fiecare partid are o pondere în coaliție și propune secretari de stat. Doamna Gîrbea este propunerea de secretar de stat făcută de USR. Din punct de vedere al reglementărilor legale, a fost verificată, nu a avut niciun fel de probleme, are un parcurs profesional care arată bine, dar noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie.”
Cum era și normal, iar asta nu doar din pricini care țin de cârcoteala românească, reacțiile nu au întârziat să apară. Nu au fost deloc favorabile numirii. Una care ține fără doar și poate de un mecanism îndelung înfierat de partidul care are drept scop de căpetenie salvarea României și care poartă numele de „nepotism”. Adică, acel mecanism de promovare prin care o rudă este propulsată într-o poziție care altfel i-ar fi fost inaccesibilă.
Zgomotul provocat de veste, pe alocuri râsete, pe alte locuri chiar dezaprobări fățișe, l-a scos pe autorul manoperei, pe Dominic Fritz, din morga sa germanică. L-a transformat direct într-un șmecheraș de partid recent trecut de la lipirea de afișe, la alba-neagra declarațiilor politice. A ieșit cu o luare de poziție consacrată de șuții de buzunare, care cu mâna stângă îți arată o vrăbiuță în zbor, ca să-ți abată atenția de la dreapta care îți extrage portofelului haină. S-o vedem:
Acest atac la adresa lui Cătălin Drulă de fapt, e jegos și misogin. […] M-am săturat de reflexul misogin din politică! În fața unei femei competente, răspunsul e mereu același: „sigur în spate e un bărbat” .Faptul că o femeie performează fără sprijinul vreunui bărbat îi calcă pe nervi. După ce colega mea, Alina Gîrbea, a fost numită secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, nu au întârziat atacuri interesate că ar fi ajuns acolo printr-o presupusă relație de rudenie cu Cătălin Drulă.
Soț, cumnat, iubit, amant, nu contează, important e să reducem femeia la o relație cu un bărbat. Exact asta se întâmplă acum cu Alina. O profesionistă cu 15 ani de experiență în instituțiile europene, cu studii solide la Sciences Po Paris, cu un CV de carieră internațională. A lucrat cu fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, cu Dacian Cioloș, cu Cristian Preda, cu Comisia Europeană. A ajuns acolo pe merit. Dar pentru unii, o femeie nu poate fi pur și simplu competentă. Trebuie neapărat să fie „a cuiva”.
Tehnicii folosite de Dominic Fritz îi zice „mutarea țintei”. Neamțul a deplasat accentul de pe lipsa de morală a demersului său, efectuat cel mai probabil la solicitarea lui Cătălin Drulă. L-a așezat pe o premisă falsă, aceea că murmurele au fost generate de faptul că Alina Gîrbea este femeie. Drept urmare, aceste atacuri „jegoase” au venit dinspre „misogini”, după cum a scos Fritz din joben cioara vopsită. De fapt, o răstălmăcire jegoasă, ca să-l parafrazez pe Fritz.
Să trecem ținta înapoi, la locul ei. Așa este, Alina Gîrbea este femeie, fără doar și poate. Ajunge doar o privire, ca să fii sigur de asta. Dar putea fi orice altceva, bărbat, transgender, pinguin, fluture colorat, absolut orice altceva, pentru că nu asta era problema, ci faptul că numirea a fost una pe „pile”. Una venită pe filieră de familie, în care ruda ajunsă își trage neamul după ea, în sus. Adică, o practică împotriva căreia userismul a declarat război pe viață și pe moarte.
Asta cu ce zic USR-iștii la tribune și ce fac pe sub ele, o lăsăm pe altă dată. Între una și alta este un hău cât Groapa Marianelor. Cel puțin cam atâta este între „fără penali în funcții publice” și prezența lui Vlad Voiculescu în rândurile consilierilor lui Nicușor Dan.
Revenind, toți avem niște rude deștepte, bine pregătite profesional, unele chiar mai ceva decât noi. Unii dintre noi suntem însă ajunși în poziții superioare lor, asta este viața, unele din care le-am putea trage după noi. Cei cu ceva minte, însă, nu fac asta. De ce? Pentru că le-am face rău.
Odată plasată artificial într-o poziție, odrasla sau ruda devine „a lui Cutare”. Din acel moment iese din angrenajul normal, comportamentul celor din jur devine precaut, relațiile profesionale se distorsionează. „Pilosul” devine imaginea „Pilei”, toți se comportă cu rubedenia ca și cum l-ar avea în față pe protectorul de care și destinul lor depinde. Este și în detrimentul mediului de activitate, și în detrimentul beneficiarului saltului nesperat.
Cu siguranță, oricât de bine s-ar prezenta și profesional, și atitudinal, despre rubedenia implantată nu se va spune niciodată „Ce profesionist, ce om minunat!”, ci foarte sec „Dacă nu-l avea pe Cutare, era vai de capul lui”. În plus, mai vine și acel moment în care protectorul părăsește poziția. Îl va urma negreșit și protejatul sau, în cel mai bun caz, va fi tolerat de un mediu plin de greață ostilă față de el.
Să fi fost în locul doamnei cu pricina, aș fi refuzat propunerea, sau dacă m-aș fi pripit acceptând-o, după ce m-aș fi dumirit, mi-aș fi prezentat urgent demisia. Nu se va întâmpla asta, pentru că parvenitismul de partid și de stat pe bază de clan nu cunoaște nici morală și nici măcar precauție. Iar jegul de care vorbea Fritz nu se găsește pe creierul celor care văd mizeria, ci pe al acelora care o comit. Iar useriștii au comis o mizerie exact din categoria celor pe care le înfierează cel mai cu sârg.
Acum, în final, imaginați-vă că la rugămintea lui Liviu Dragnea, premierul Mihai Tudose i-ar fi numit o nepoțică într-o funcție guvernamentală. Care credeți că ar fi fost reacțiile useriștilor? Dar ale lui Dominic Fritz, Cătălin Drulă și Dragoș Pîslaru, autorii combinației? Dar a DNA? De ce DNA? Pentru că așa ceva poartă amprenta traficului de influență la cel mai înalt nivel.
