Accidentul feroviar de la Ciurea din 1917! Cel mai negru început de an al secolului XX. Care au fost cauzele reale ale nenorocirii?

Accidentul feroviar de la Ciurea, din 1917! Cel mai negru început de an al secolului XX. Care au fost cauzele reale ale nenorocirii?

Sistemul feroviar românesc a reprezentat, fără îndoială, un uriaș pas înainte. Dacă în Transilvania, Basarabia, Banat și Bucovina,Dobrogea rețelele de cale ferată sunt ceva mai vechi(fie și industriale), în Principatele Unite (Vechiul Regat), calea ferată pătrunde după 1866, adică după venirea principelui Carol I.

Intervalul 1868-1875 marchează existența căilor ferate de la Giurgiu la București de la Vîrciorova, la București și de la Roman, Galați, Iași la București. Statul român a devenit pe deplin proprietar al căilor ferate la 1889.

Accidentul feroviar de la Ciurea - circumstanțe

Sfârșitul de an 1916 a fost cel mai dur pentru România. La 6 decembrie 1916, Bucureștiul se preda feldamreșalului Mackensen, iar Guvernul, Parlamentul, Regele, Armata, civilii care puteau au pornit spre Moldova cu ce puteau, deci inclusiv cu trenul.

Așa se face că drumul feroviar spre Iași era suprasolicitat. Sistemul de circulație era asigurat cu impiegați de mișcare, cu mecanici și fochiști.

Trenurile nu aveau frână generală, fiecare vagon având frâne manuale acționate de frânari, care primeau semnale prin fluierul locomotivei sau al șefului, conductorilor de tren, frânele se acționau în curbe și în pante.

Accidentul feroviar de la Ciurea - filmul tragediei

La 1/14 ianuarie 1917, trenul de Iași înainta cu greutate spre Iași, după ce trecuse de Bacău. Oamenii călătoreau în vagoane, pe acoperiș, pe scări și chiar pe tampoanele dintre vagoane. Trenul era supraîncărcat, cu mult peste limita de siguranță. Cu o stație înainte de Ciurea, au mai urcat călători. Aici trebuiau să urce și câțiva frânari fiindcă urma o zonă cu pantă și curbă, în zona Ciurea-Iași. Frânarii respectivi nu au ajuns la muncă, iar trenul a plecat.

Atunci când locomotiva și șeful de tren au fluierat semnalul obișnuit, frânarii au încercat să ajungă la dispozitivul de frânare, mai exact manivela de frânare, dar mulțimea de călători i-a împiedicat.  Trenul a intrat cu o viteză mai mare în curbă și în panta de la Ciurea.

Consecința a fost că locomotiva, împinsă din spate de vagoane, în virtutea inerției, a sărit de pe șine. Au sărit mai multe vagoane. Au murit peste 100 de persoane, dar, nefiind o evidență a călătorilor, mulți fiind clandestini, nu s-a stabilit niciodată numărul exact.

Celebrul istoric Vasile Pârvan, pasager în tren

Istoricul Vasile Pârvan a fost și el rănit, fiind pasager în acel tren. Ancheta a fost făcută ca să mușamalizeze tragedia, iar registrele din gări unde se putea vedea cine nu a venit la muncă au dispărut.

S-a precizat că ar fi putut fi chiar un sabotaj al bolșevicilor care din octombrie 1917 demaraseră contrarevoluția în Rusia, dar acționau și în zona aliaților Rusiei din Antantă.

Până la tragedia din Ardeal de la Beiuș din 1968, tragedia de la Ciurea din 1 /14 ianuarie 1917 a fost  singura și cea mai mare tragedie feroviară românească. Tragedia din 1968 a avut mai puține victime decât cea de la Ciurea. Așadar, Ciurea reprezintă cea mai neagră zi din istoria feroviară românească.