A mers 43 de zile până la Roma. Povestea lui Badea Cârțan, ciobanul care a vrut să vadă Columna lui Traian

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

I se spunea Badea Cârțan. Era de neam din actualul județ Sibiu, de la  Cârțișoara, Transilvania, aflată sub control Habsburgic. Se născuse pe 19 ianuarie 1849. Alternativ, apare și data de 24 ianuarie 1849.  Despre Gheorghe Cîrțan se știe că nu a apucat să învețe carte în copilîrie. De mic, a crescut cu oile pe câmp, devenind cioban. Ajunsese la o bună cunoaștere a potecilor secrete. Acestea asigurau trecerea din Ardeal în Muntenia și Oltenia. Nefiind știute de grăncieri, li se spunea „Vama Cucului”.

Badea Cârțan, prima trecere prin „Vama Cucului”

Badea Cârțan a auzit poveștile bătrânilor despre eroi români. Era nedumerit că deși românii trăiau în Ardeal și peste munți, în Ardeal, nu era autoritate românească. Prima trecere ilegală a făcut-o în 1864. După ce și-a văzut frații, de peste munți, a decis că asta era calea lui. A dus din Muntenia, cărți spre Ardeal. Erau cărți românești.

A îndurat bătăi, anchete, confiscarea oilor, dar nu s-a lăsat. În 1867, a trecut cu turma sa în România. Aici, a început să învețe să scie și să citească în românește. Citind, a aflat despre simbolul latinității, Columna lui Traian. În 1896, a decis să plece pe jos, la Roma, să o vadă.

Badea Cârțan, la Roma

Columna a jucat un rol esențial în mentalul colectiv românesc. Badea Cârțan a făcut în 1896, 43 de zile din Ardeal, la Viena și de acolo, la Roma ca să o vadă. Drumul până la Viena a durat 20 zile. Drumul până la Roma a durat 23 de zile.

A adormit acolo, fiind noapte, iar un sergent de stradă a raportat superiorilor săi: „A căzut un dac de pe Columnă!” Badea Cârțan purta opinici, ițari, cușmă și haină groasă, exact ca dacii din scenele sculptate în marmura de Cararra. Monumentul a supraviețuit secol după secol, deși Forul s-a degradat. Majoritatea monumetelor Romei au fost revalorificate în Epoca Modernă a celebrului Risorgimento.

Moartea patriotului, cu 7 ani înainte de Marea Unire

Badea Cîrțan a avut de suferit când a revenit în Ardeal. Autoritățile austro-ungare l-au anchetat. I-au confiscat articoele ziarelor care scriseseră despre el. I-au confiscat ilustratele despre Columnă. Le considerau „iredentiste”. Dar, ce văzuse, nu putea fi uitat. Badea Cârțan a povestit ce văzuse și a reușit să reziste abuzurilor.

Viața care nu fusese ușoară pentru el și-a arătat însă limitele. Badea Cârțan era la Sinaia, în România, în vara lui 1911. A murit la 7 august 1911 și a fost înmormântat în România. Crucea de piatră păstrează și azi cuvintele durerii sale pentru că nu a trăit să vadă Unirea pentru care luptase: „G. (Gheorghe) Badea Cârțan Doarme Visând Întregirea Neamului Său”.