Tribunalul București, 10 iulie 2017

ÎN BAZA ART. 485 ALIN. 1) LIT. B) TEZA A II-A C.P.P., RESPINGE ACORDUL DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI ÎNCHEIAT DE PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE-DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE-SECŢIA DE COMBATERE A INFRACŢIUNILOR ASIMILATE INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE CU INCULPATUL MURGEANU GHEORGHE RĂZVAN, ÎN DOSARUL DE URMĂRIRE PENALĂ NR. 921/P/2016 ÎN DATA DE 13.06.2017 ŞI, ÎN CONSECINŢĂ, TRIMITE DOSARUL PROCURORULUI ÎN VEDEREA CONTINUĂRII URMĂRIRII PENALE SUB ASPECTUL INFRACŢIUNII DE TRAFIC DE INFLUENŢĂ, PREV. DE ART. 291 ALIN. 1) C.P. RAP. LA ART. 6 DIN LEGEA 78/2000.

Textul de lege invocat de magistratul Tribunalului București în minuta prin care s-a respins recunoaștere a vinovăției prevede că judecătorii pot  „respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480-482 cu privire la toate faptele reţinute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului”.

Condițiile impuse prin articolele 480-482 din Codul de procedură penală sunt cele de formă ale acordului de recunoaștere, fiind greu de crezut că procurorii DNA nu au știut ce trebuie să conțină o asemenea procedură cu care să se prezinte în fața judecătorilor. În aceste condiții, motivul respingerii pare a fi faptul că judecătorul a considerat că un acord de vinovăție este o soluție prea blândă pentru gravitatea faptelor.

Pe 16 martie 2016, DNA anunța reținerea pentru 24 ore a Gabrielei Simion Gângoe, practician în insolvență, acuzată de  intermedierea ori înlesnirea efectuării unor operațiuni comerciale sau financiare, de către persoana care are sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, complicitate la trafic de influență, complicitate la dare de mită, abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată și spălare a banilor, în formă continuată, dar și a lui Răzvan Murgeanu, om de afaceri la acel moment, acuzat de trafic de influență, dare de mită și instigare la infracțiunea de spălare a banilor.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Valentin Stănescu, director în cadrul Primăriei Sector 5 București, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.

Gângoe este acuzată că, în calitate de practician în insolvență, a dispus plata din conturile unei societăți comerciale aflată în supravegherea sa a sumei totale de 63.670,07 lei, reprezentând remunerație încasată nelegal. Această sumă de bani a fost disimulată prin emiterea unor facturi reprezentând servicii de audit ce nu au fost prestate în realitate, de către o firmă pe care o controlează printr-o rudă de-a sa, către societatea plătitoare sau subcontractori ai acesteia.

Separat, în perioada 22.06.2011 – 08.06.2012, Primăria Sectorului 5 și o asociere formată din două firme (una dintre ele fiind societatea aflată în insolvență a Gabrielei Gângoe) au încheiat mai multe contracte având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrărilor de reabilitare termică a unui număr de 85 imobile situate în sectorul 5 al municipiului București, în valoare totală de 71.892.541 lei, fără TVA, mai arătau anchetatorii.

La data de 31 decembrie 2015, Primăria Sectorului 5 București a plătit către asocierea respectivă suma totală de 8.500.000 lei, reprezentând o plată parțială pentru serviciile prestate.

Conform DNA, pentru a se efectua plata respectivă dar mai ales pentru a influența funcționarii care aveau atribuții în acest sens, Valentin Stănescu, în calitate de director în cadrul Primăriei Sector 5 București, a pretins de la reprezentanții asocierii respective, prin intermediul lui Răzvan Murgeanu, suma de 15.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, la rândul său, Murgeanu a pretins de la Gabriela Gângoe, pe lângă suma de bani respectivă, alți 15.000 euro, pentru sine, în scopul de a-și trafica influența în direcția arătată mai sus, lucru cu care aceasta a fost de acord.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: