Majestatea Sa, Regele Mihai I, împlineşte, astăzi, 91 de ani. În cinstea sa, în Bucureşti, va fi inaugurată Piaţeta Regelui. Ieri, Regele Mihai a fost decorat cu "Emblema de Onoare a Armatei României".
UPDATE: Regele Mihai I a participat la inaugurarea piaţetei dedicate lui, eveniment care vine ca un act de recunoaştere a personalităţii fostului suveran de către comunitatea bucureşteană. După intonarea Imnului Naţional şi a Imnului Casei Regale regele Mihai I şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, au dezvelit bustul fostului suveran, realizat de sculptorul Valentin Tănase, care se află în piaţeta situată la intersecţia Bd. Kiseleff cu str. arh. Ion Mincu. ''Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri'', cuvinte rostite de Regele Mihai, în discursul său de anul trecut din Parlament, au fost dăltuite în marmură pe monumentul ridicat în cinstea fostului suveran.
La eveniment au fost prezenţi foştii preşedinţi ai României Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti, Varsanufie Prahoveanul de la Arhiepiscopia Bucureştiului, principesa Margareta, principele Radu şi principele Nicolae.
Anul trecut de ziua sa, Regele a fost invitat să ţină un discurs în Parlament. Majestatea Sa nu se mai adresase Parlamentului de mai bine de 60 de ani, iar momentul a fost cu mult timp înainte pregătit de gazde. Sala de plen a fost plină, balcoanele la fel. În loje au fost prezente numeroase personalităţi, iar Regele a primit numeroase runde de aplauze. "Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos (...) Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri", le-a spus Regele parlamentarilor, în timp ce din loje s-au auzit scandări "Trăiască Regele" şi "Regele Mihai". La final, în semn de preţuire, Regelui Mihai i-a fost oferit Colanul Camerei Deputaţilor, şi a fost dezvelit bustul Regelui Carol I, donat Parlamentului de Casa Regală. După evenimentul din plenul Parlamentului, invitaţii Casei Regale au participat, seara, la Opera Română, unde a fost programat un concert, urmat de un dineu la Palatul CEC. Un semn de apreciere pentru activitatea sa Ieri, Regele a primit din partea ministrului Apărării, Corneliu Dobriţoiu, Emblema de Onoare a Armatei României, în semn de apreciere pentru activitatea sa în slujba statului, festivitatea având loc la Palatul Elisabeta. La eveniment au luat parte preşedintele Senatului, Crin Antonescu, ministrul Culturii, Puiu Haşotti, ministrul Administraţiei, Radu Stroe, senatorul PNL, Cristian David, dar şi şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă. De asemenea, au luat parte reuniune principesa Margareta, principele Radu şi prinţul Nicolae.La finalul ceremoniei, oaspeţii au fost invitaţi la o cupă de şampanie alături de membrii familiei regale. "Am avut onoarea să decorăm «Capul Oştirii», aşa era denumit în Constituţia de la 1923, este ultimul preşedinte supravieţuitor al celui de-al Doilea Război Mondial şi este mareşal în viaţă al oştirii române", a susţinut Dobriţoiu, la finalul evenimentului. Cele mai controversate momente ale vieţii Regele Mihai I a fost suveran al României între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947. Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai I este una dintre ultimele figuri publice în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.Mihai a devenit pentru prima dată rege al României după moartea bunicului său Ferdinand, în urma renunţării la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatăl său, după doar trei ani de domnie sub regenţă, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forţată a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al mareşalului Ion Antonescu. Din 1941, regele Mihai a fost mareşal al României. La 10 mai 1941, de ziua naţională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălţat la gradul de mareşal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului.
După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial şi după ce forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a organizat la 23 august 1944 arestarea lui Antonescu. S-a opus guvernelor prosovietice din anii 1945-1946. A fost constrâns să abdice la 30 decembrie 1947 şi s-a stabilit la Versoix (Elveţia). În decembrie 1990, Regelui i se permite să intre în România. Când ajunge în ţară, autorităţile organizează o ambuscadă pe autostrada Bucureşti - Piteşti, iar fostul suveran este ridicat de poliţie şi dus la Aeroportul Otopeni, de unde este expulzat. Mai revine în România în primăvara anului 1992, când este întâmpinat de milioane de români, care îl aclamă. Speriată de popularitatea Regelui, puterea de la Bucureşti îi interzice acestuia să mai revină în ţară. Revenirea sa în ţară nu a fost permisă până în 1997. Fostul suveran şi-a recapătat cetăţenia română, sub preşedinţia lui Emil Constantinescu. CITIŢI ŞI:
- Parlamentarii au jucat în piesa "Monarhişti pentru o zi"
- DISCURS INTEGRAL. Regele Mihai I în Parlamentul României
- Regele Mihai I, la 90 de ani. Cele mai controversate momente ale vieţii
- Regele Mihai I acceptă invitaţia în Parlament. "E o dovadă de democraţie şi libertate"
- 25 octombrie 2011. Operaţiunea "Instaurarea Monarhiei"
- Traian Băsescu: Regele Mihai a fost slugă la ruşi | VIDEO
- Reacţia Regelui Mihai la acuzele preşedintelui
- EDITORIALUL EVZ: Ei zic că vor monarhie."Monarhie? Dar Regele unde e?"
Recomandările noastre
