Este a doua afecțiune neurologică degenerativă ca frecvență, după maladia Alzheimer, iar numărul persoanelor afectate crește vertiginos de la un an la altul. Afectează, astăzi, circa 6,5 milioane de persoane în întreaga lume, o pătrime fiind europeni. De 200 de ani de când a fost identificată, nu i s-a găsit leac

Potrivit estimărilor specialiștilor, numărul bolnavilor cu Parkinson s-ar putea dubla până în 2030, în contextul în care afecțiunea nu are leac, deși anul acesta se împlinesc două secole de la prima descriere ei (1817, dr. James Parkinson). În acest context îngrijorător, neurologi de marcă din întreaga lume se reunesc, în perioada 31 martie-1 aprilie, la Poiana Brașov, la cea de-a șasea ediție a Cursului Internațional „Movement Disorders Teaching Course” (Curs Internațional dedicat tulburărilor comportamentului motor), eveniment la care sunt parteneri media și Evenimentul zilei și Doctorul zilei, și care este organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) și Societatea de Neurologie din România (SNR).

O boală parșivă, diagnosticată târziu

Peste 300 de participanți, medici primari sau rezidenți, 20 de speakeri de talie mondială din țări precum Germania, Israel, Suedia, Olanda, Anglia, Slovacia, Italia și România vor prezenta noi abordări în ceea ce privește diagnosticarea și tratarea bolii Parkinson.

La nivel mondial, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidență de 10 la 100.000 de oameni. Din cele aproximativ 6,5 milioane de persoane afectate la nivel mondial, 1,7 milioane se află în China și 1,5 în Europa. În România, ultimele statistici arată că avem 73.000 de pacienți cu Parkinson, dintre care peste 8.100 sunt înregistrați în București.

În ceea ce privește stadiul cercetărilor în diagnosticarea și tratamentul afecțiunii, prof.dr. Dafin Mureșanu, președintele SNR și al SSNN, a explicat că „până în prezent, rezultatele cercetărilor referitoare la boala Parkinson arată că, primele leziuni pot să apară și cu 20 de ani înaintea primelor semne clinice, iar momentul așa numitului „diagnostic precoce” este tardiv din punct de vedere al bolii, deoarece numai în stadiu 3 de boală apar tulburările motorii”. Motivul principal al diagnosticării târzii e acela că, din nefericire, semnele cele mai precoce în această boală nu se regăsesc în sfera tulburărilor motorii, ci a unor tulburări vegetative, unor tulburări de somn, a unor tulburări de dispoziție, care nu au nimic specific, pe care le trecem cu vederea cu ușurință.

„Poate părea surprinzător, dar la unele persoane, simptomele apar la scurt timp după vârsta de 20 de ani. Tratamentul timpuriu poate oferi ani în care simptomele să nu fie vizibile. Între 5-10% dintre cazuri, aceste simptome apar până la vârsta de 50 de ani”, spune prof. dr. Dafin Mureșanu.

Simptomele pe care să nu le ignori

Specialiștii arată că pe măsură ce progresează, boala Parkinson devine invalidantă, indiferent de vârsta la care survine, împiedicând desfășurarea activităților zilnice cotidiene cum ar fi mersul, îngrijirea personală sau hrănirea. Simptomele specifice bolii Parkinson: sunt tremorul, rigiditatea, lentoarea în mișcări și instabilitatea la mers. Acestea au o evoluție lent progresivă în decurs de ani, în fazele avansate asociindu- se și crampele musculare, depresia, tulburările de comportament și memorie, tulburările de somn, mișcările involuntare extrem de invalidante de tipul diskineziilor și distoniilor. Aproximativ 50% din totalul persoanelor afectate de Parkinson au dificultăți de vorbire și pot fi caracterizate ca vorbind prea încet sau monoton.

Blonzii și roșcații, predispoziție mai mare

Persoanele cu părul negru s-au dovedit a fi cel mai puțin predispuse la boală Parkinson. Cele cu părul castaniu au cu 40 % mai multe șanse de a dezvolta Parkinson, în timp ce persoanele cu părul blond au cu 60% mai multe șanse de a dezvolta această afecțiune. La roșcați riscul de boală Parkinson este aproape dublu. Această asociere poate părea ciudată, însă generarea culorii părului și declanșarea bolii au o buclă comună de biochimie. Dopamina, necesară pentru ameliorarea bolii Parkinson, rezultă din transformarea L-tirozinei în L-dopa. Totodată, melanina, pigmentul care determină culoarea părului, derivă tot din convertirea L-tirozinei în L-dopa.

Tratament de cel puțin 3.000 de lei lunar

Potrivit lui Dafin Mureșanu (foto), în prezent, există peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson și peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare și dezvoltare. În România, în ceea ce privește tratamentul, acesta este decontat de stat și constă fie în terapii medicamentoase care pot depăși lejer suma de 3.000 de lei lunar, fie în operații care le pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții, dar al căror preț variază între 30.000 și 80.000 de lei. La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale și sociale, este estimat la circa 14 miliarde euro.