Ministrul desemnat al Finanţelor, Eugen Nicolăescu, a anunţat ieri că liberalii sunt dispuşi să înlocuiască actuala cotă unică.

Potrivit Strategiei fiscal bugetare în perioada 2014 - 2016, publicată pe site-ul ministerului Finanţelor, Guvernul vrea să înlocuiască actuala cotă unică de 16%, şi să treacă la impozitarea progresivă a veniturilor, cu cote de 8, 12 şi 16%. Până acum, liberalii, în frunte cu liderul PNL, Crin Antonescu, au susţinut în câteva rânduri că nu doresc să renunţe la cota unică, însă poziţia oficială a partidului, exprimată ieri printr-un comunicat de presă transmis de Eugen Nicolăescu, desemnat de PNL să preia Ministerul Finanţelor, este una favorabilă introducerii impozitului diferenţiat. "Programul de guvernare asumat de către USL prevede că, pe parcursul mandatului, introducem impozitul diferenţiat regresiv pe venitul salarial, cu menţinerea cotei maxime de 16%, iar cotele diferenţiate vor fi de 8%, 12% şi 16%, urmând a fi stabilite pe grile de venit. (...) PNL promovează ca politică publică scăderea fiscalităţii", este justificarea lui Nicolăescu, argumentele sale fiind susţinute şi de purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora. Antonescu, fanul cotei unice Schimbarea este una neaşteptată, dat fiind că preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat în repetate rândrui, anul trecut, că PNL nu renunţă la cota unică. "Un lucru e clar: PNL nu va accepta majorarea cotei unice atât timp cât va fi la guvernare", declara Antonescu la B1TV pe 23 octombrie 2013. Pe 4 noiembrie el garanta că nivelul cotei unice la 16% este "bătut în cuie" în urma discuţiilor cu reprezentanţii FMI şi pentru anul 2014. Tăriceanu: Impozitul regresiv nu este oportun acum Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, pentru EVZ, că ideea introducerii unui impozit regresiv nu este oportună acum. Tăriceanu a explicat că, în prezent, creşterea economică nu generează suficiente venituri care să compenseze minusul de încasări la buget generat de introducerea cotei regresive. "Eu cred că o preocupare liberală trebuie să fie cu adevărat asigurarea unor impozite şi taxe mici, a unui nivel scăzut al fiscalităţii. Această idee a introducerii unui impozit regresiv poate fi un deziderat, dar acum o astfel de măsură nu este oportună pentru că economia nu îşi permite", a afirmat Tăriceanu. "Nu putem să scădem taxele şi să avem pretenţii mai mari pentru investiţii şi cheltuieli din partea statului", a explicat fostul preşedinte al PNL. "O problemă o reprezintă costul ridicat al forţei de muncă şi de aceea consider că o reducere a CAS cu 5% la angajator poate stimula crearea de locuri de muncă", a mai afirmat fostul premier. Potrivit estimărilor Executivului, trecerea la o cotă de impozitare progresivă, cu niveluri de 8, 12 şi 16% impuse pentru diferite trepte de venituri, ar însemna o scădere cu trei miliarde de lei a încasărilor la buget, a spus, pentru EVZ, ex-ministrul de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu. Or, remarcă acesta, Guvernul nu îşi permite o relaxare fiscală în condiţiile în care performanţele din 2013 lasă de dorit. Anul trecut, încasările înregistrate la bugetul statului au fost de 32% din PIB faţă de prognoza de 33,6%. Introducerea impozitului regresiv ar însemna o scădere cu 3 miliarde de lei a încasărilor la buget.