După problemele cu care s-a confruntat Grecia, situaţia din Italia pune pe jar întregul continent şi alimentează temerile privind un nou val de recesiune.

Criza datoriilor se acutizează în întreaga Europă. Acum au fost prinse în vârtej Spania şi Italia, considerate de mulţi economişti prea mari pentru a putea fi salvate. Economia Italiei, de exemplu, este mai mare decât a Greciei, Irlandei şi Portugaliei la un loc. Să fie acestea semnele unui nou val al crizei?

Profesorul universitar Daniel Dăianu consideră că Europa trebuie să-şi rezolve problemele structurale, legate de coerenţa politicilor fiscale duse la nivel de Uniune, pentru ca situaţia să nu se agraveze.

"S-a ajuns aici şi din cauza faptului că băncile centrale nu şi-au făcut treaba cum trebuie şi au lăsat piaţa liberă, în speranţa că aceasta se autoreglează. Uite că nu a fost aşa", a afirmat fostul ministru de finanţe, pentru EVZ.

Decizia BCE a turnat gaz pe foc

În opinia sa, decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a majora dobânda de referinţă a fost o greşeală care a pus gaz pe focul unor probleme structurale vechi de ani de zile.

"Această decizie a fost o greşeală mai ales în contextul unor probleme mari de guvernare existente în Italia şi al disputelor existente în sânul coaliţiei, la care se adaugă o situaţie economică deosebit de complicată", a subliniat Dăianu.

Fostul ministru de finanţe crede că, într-adevăr, una din misiunile unei bănci centrale este lupta cu inflaţia, creşterea dobânzii având o influenţă pozitivă în acest sens, dar această măsură a scos în evidenţă slăbiciunile existente la nivelul UE într-un context în care chiar nu era nevoie de asta.

Ţările care au o situaţie foarte dificilă, precum Grecia, se finanţează din fondurile de stabilitate special alocate de oficialii de la Bruxelles, nefiind influenţate de creşterea dobânzilor. Dar celelalte ţări, printre care şi Italia şi Spania, sunt acum obligate să suporte costuri de finanţare mai mari.

În cazul Italiei, costurile au crescut cu cel puţin opt miliarde de euro, conform unei estimări avansate de Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, la această situaţie instabilă contribuie şi deciziile nu foarte clare luate de către oficialii europeni în privinţa modului în care va fi finanţată Grecia.

Soluţia la situaţia actuală include şi luarea măsurilor de austeritate, dar trebuie tăiat cu mare atenţie. În plus, dobânzile trebuie să fie mici, altfel există riscul ca economia ţării să fie sufocată.

Turbulenţele se simt şi în România

Referitor la modul în care este afectată România, Dăianu atrage atenţia asupra faptului că BNR nu trebuie să majoreze dobânda de referinţă, la îndemnul FMI, şi să pice astfel în capcana în care a picat BCE.

"Această instabilitate ne afectează şi pe noi, de aceea a fost deprecierea bruscă a leului. Cu atât mai mult guvernul existent trebuie să-şi facă temele şi să treacă la treabă, nu să acuze autorităţile locale pentru slaba absorbţie a fondurilor europene", a subliniat Dăianu.

Potrivit profesorului universitar, România doar taie cheltuielile şi creşte TVA, fără a folosi instrumente active eficiente precum fondurile europene. "Pentru a atrage însă aceste fonduri este nevoie de disciplină şi organizare. Dacă guvernul nu are un plan coerent pentru această problemă nu vom vedea rezultate mai bune în acest sens", consideră Dăianu. Acest plan presupune, printre altele, creşterea bazei de impozitare şi o luptă eficientă împotriva evaziunii fiscale.

EFECT

Cum au fost lovite bursele şi euro

Bursele şi moneda euro şi-au mai revenit pe finalul zilei de ieri, după scăderi dramatice la începutul sesiunii de tranzacţionare, cauzate de situaţia delicată a Italiei. Îmbunătăţirea cotaţiilor s-a produs după ce Italia şi Grecia au vândut masiv obligaţiuni, iar guvernele europene au lucrat împreună pentru redresare, potrivit Bloomberg.

Indicele MSCI All-Country World a ajuns la un minus de 0,7%, după o scădere de 1,4%, iar euro a scăzut cu doar 0,2% faţă de dolar, până la 1,3964 dolari, după un minus la începutul zilei de ieri de 1,4%. Şi obligaţiunile italiene s-au redresat, iar dobânda la cele pe 10 ani a scăzut cu 15 puncte de bază, până la 5,53%.

Pieţele au reacţionat şi la vestea bună venită din partea lui Olli Rehn, comisarul pentru probleme economice, care a declarat, ieri, că oficialii europeni au ajuns la un acord privind rolul investitorilor în finanţarea Greciei. În plus, ministrul de finanţe al Luxemburgului, Luc Frieden, a afirmat că falimentul Greciei nu este o opţiune luată în calcul de către miniştrii de finanţe din zona euro. (Dinu Boboc)

EVOLUŢIE

Picaj în stil italian: ieri a fost ziua minimelor leului

Criza italiană, ultima de pe "tapetul" problemelor Europei, după ce Grecia şi Portugalia şiau spus cuvântul, a făcut cursul valutar să oscileze puternic ieri, leul scăzând dramatic faţă de principalale valute. În raport cu francul elveţian, leul s-a depreciat cu 11 bani la cursul oficial.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că evoluţia din ultimele două zile a leului este determinată de veştile proaste legate de situaţia din Italia şi în general din zona euro, şi nu de ce se întâmplă în România. "Toate informaţiile care au venit din România în ultima vreme au fost pozitive: inflaţia a fost mai mică decât estimările, exporturile pe cinci luni au fost bune", a spus analistul economic, pentru EVZ.

Aversiunea investitorilor s-a îndreptat ieri spre euro, monedă care se consideră că este direct afectată de problemele unei ţări din zona unică, dar a lovit inevitabil leul şi celelalte monede din ţările Europei Centrale şi de Est, considerate pieţe emergente şi de pe care investitorii încep să se retragă de fiecare dată când apar probleme pe pieţele financiare.

"Investitorii nu prea mai au încredere în zona euro, dar asta nu înseamnă că vor avea mai multă încredere în economia românească. În România sunt multe bănci străine care cumpără masiv euro, aşa că, probabil, deprecierea va continua. Va depinde, evident, şi de ce va face BNR, dar părerea mea este că ar arunca banii pe fereastră dacă va renunţa la o parte din rezerve pentru a opri deprecierea", a subliniat analistul Ilie Şerbănescu.

Două recorduri negative

Ieri, leul a atins minimul istoric în raport cu francul elveţian şi minimul anului faţă de moneda europeană, înregistrând scăderi zilnice dramatice în raport cu ambele valute. Astfel, leul a scăzut puternic în raport cu francul elveţian, cursul oficial ajungând la un maxim istoric de 3,6921 lei/franc, în creştere cu peste 11 bani faţă de cel de luni, când francul atinsese de asemenea un maxim istoric.

În raport cu euro, leul a ajuns tot ieri la cel mai slab curs din acest an, de 4.2838 lei/euro, în creştere cu peste 5 bani faţă de nivelul de luni. Şi tot ieri, cursul leu/dolar a crescut cu aproape 9 bani, până la 3,0794.

România, în vârtejul deprecierii valutare. VEZI cum sunt afectate şi Ungaria, şi Polonia

Criza Zonei Euro: Germania cere Italiei să treacă la austeritate<br/> Temerile privind situaţia Italiei cresc dobânda la obligaţiuni<br/><br/>