Vot obligatoriu sau schimbarea zilei de vot? | VIDEO

Vot obligatoriu sau schimbarea zilei de vot? | VIDEO

Institutul pentru politici publice cere partidelor să se implice alături de societatea civilă într-o dezbatere publică, pentru găsirea celor mai potrivite soluţii ce pot contribui la creşterea participării la vot şi prin aceasta la câştigarea unui suport popular corespunzător care să îi legitimeze pe cei aleşi.

În acest sens, IPP aduce în discuţie mai multe modalităţi de a-i determina pe români să  iasă la urne, dar şi de a preveni fraudarea alegerilor. Toate aceste teme au provocat, deja, dispute în jurul alegerilor pentru Parlamentul European.

1. Iniţiativa desfiinţării/interdicţiei de a vota pe liste suplimentare Considerăm că, atâta vreme cât alegătorilor aflaţi, din diferite motive, în mişcare, în ziua votului, nu li se oferă posibilitatea să voteze printr-o altă metodă, interzicerea dreptului constituţional de a vota este o măsură de o gravitate extraordinară. Statul/partidele care organizează alegerile trebuie să răspundă pentru incapacitatea de a organiza un cadru legal/organizatoric astfel încât oricine doreşte să poată vota, ci nu cetăţeanului să i se interzică un drept fundamental, atunci când doreşte să îl exercite.

2. Introducerea votului anticipat prin poştă şi internet IPP consideră că introducerea acestor metode de vot constituie o prioritate, fiind adaptate realităţilor din toată lumea. Cu ocazia recentelor alegeri pentru desemnarea membrilor Parlamentului European, aproape 20% din finlandezi au votat anticipat folosind această metodă.

Ne puteți urmări și pe Google News

3. Ideea introducerii votului obligatoriu Premisa că votului obligatoriu ne va oferi o participare foarte consistentă la vot în România este falsă. Puţinele ţări care au această prevedere se confruntă ele însele cu prezenţă la vot de circa 50%. Susţinătorii acestei idei trebuie să reflecteze la faptul că obligativitatea înseamnă şi aplicarea unei sancţiuni milioanelor de cetăţeni ce nu se vor prezenta la vot. Iar o obligativitate care este încălcată dacă nu urmează nicio sancţiune reală este ilogică.

4. Schimbarea zilei de vot IPP consideră că participarea la vot, din mai multe motive, ar putea fi stimulată de organizarea alegerilor într-o zi lucrătoare. Aceasta trebuie să nu fie legată de weekend, adică nu în ziua de luni sau vineri, ci să fie una din zilele de marţi, miercuri, sau joi. Angajatorii ar trebui să permită angajaţilor, în aceste condiţii, să aibă câteva ore libere, în care să poată merge să voteze.

5. Îmbunătăţirea listelor electorale permanente IPP solicită actualizarea datelor de către Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor sub sancţiunea demiterii conducerii naţionale şi judeţene a acestei structuri. Este cunoscut şi dovedit faptul că jumătate din persoanele ce votează pe liste suplimentare şi care sunt etichetate ca fiind turişti electorali sunt în fapt persoane care se prezintă în ziua votului la secţia de votare şi dovedesc cu cartea de identitate că au adresa în raza arondată respectivei secţii de votare, dar nu sunt regăsiţi pe liste, din vina celor ce le întocmesc.

6. Reducerea numărului de secţii de votare în incinta aceluiaşi imobil IPP propune ca, pe viitor, acolo unde există mai multe secţii de votare în acelaşi imobil, acestea să se reducă la jumătate prin unirea acestora (două câte două). Măsura poate duce nu numai la economii financiare, dar şi la rapiditate în centralizarea rezultatelor. Un exemplu este Municipiul Bucureşti unde au fost organizate 1.222 secţii de votare în 287 centre, adică o medie de 2,4 secţii de votare pe centru. La fiecare dintre acestea erau aşteptaţi în medie 1.004 alegători dar sau prezentat, în medie 277. Considerăm că înjumătăţirea acestora, în anumite localităţi, poate reduce substanţial costurile alegerilor fără a pune o presiune organizatorică asupra secţiilor rămase.

7. Falsurile din listele de susţinători ale candidaţilor IPP consideră că Parchetul are indicii suficiente în cazul unor candidaţi care au obţinut un număr de voturi cu un ordin de mărime sub cele 200.000 de semnături necesare depunerii candidaturii pentru a începe investigaţiile privind eventualele falsuri. IPP a susţinut de ani de zile înlocuirea ruşinoaselor liste false cu semnături cu depunerea unor garanţii financiare pentru înscrierea în cursa electorală şi nerestituirea acestora dacă aceşti candidaţi nu obţin un scor măcar la jumătate decât pragul necesar de obţinere a mandatelor.

Voi ce părere aveţi despre propunerile IPP?