Grigorie Decapolitul s-a născut în Irinopolis, din Decapolea Isauriei (sud-estul Asiei Mici) în anii 780-790. De mic îi plăcea să se retragă pentru a se ruga, aşa că este îndrumat de mama sa la o mănăstire din Decapole, unde era egumen un frate al acesteia.
Rămâne aici 14 ani, apoi se retrage într-o peşteră, dar aude chemarea lui Dumnezeu, care îi cere să meargă în lume pentru a fi de folos şi altora. După multe peripluri, ajunge la Roma. Vindecarea unui demonizat îl face cunoscut, aşa că fuge de slava deşartă în Siracuza (Sicilia). apoi la Tesalonic, la Mănăstirea Sf. Mina. Peste tot, săvârşeşte numeroase vindecări. Spre sfârşitul vieţii, Dumnezeu îi dă o boală grea. Se stinge la Constantinopol, pe 20 noiembrie 842. La sfârşitul sec. XV, moaştele sale sunt cumpărate de Barbu Craiovescu şi aduse la Mănăstirea Bistriţa din Oltenia, ctitorie a fraţilor Craioveşti.