CNSAS cauta in arhivele serviciilor secrete, SRI si SIE, sa lamureasca eventualele legaturi cu Securitatea ale preotilor care ravnesc scaunul lui Teoctist.

Eventualele legaturi cu Securitatea ale favoritilor la sefia Bisericii Ortodoxe sunt pe cale sa fie lamurite de CNSAS pana la alegerile pentru noul Patriarh. In Colegiul CNSAS s-a convenit ieri trimiterea la SRI si SIE a unei liste cu inalti prelati pentru verificari suplimentare in arhivele serviciilor secrete.

„Unul dintre ei va fi Patriarh. Ar fi pacat sa aflam mai tarziu ca e general de Securitate”, a explicat Mircea Dinescu demersul. Pe de alta parte, Asociatia Civic Media a cerut ieri CNSAS verificarea cu prioritate a laicilor care fac parte din Colegiul Electoral Bisericesc.

Daniel si Teofan, lipsa in arhivele CNSAS

„Vor fi verificate peste 20 de nume ale celor care detin functii inalte”, a asigurat si Constantin Ticu Dumitrescu. Optimistii din CNSAS cred ca pana la alegerile din BOR se vor limpezi „daca nu doua-trei dosare” ale favoritilor la Patriarhie, „macar unul cu greutate”.

Potrivit unor surse din institutie, numele vehiculate pana acum ca fiind „in carti”, cel al lui IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, si al lui IPS Teofan Savu, Mitropolitul Olteniei, nu au iesit la iveala in urma cercetarilor din arhivele institutiei. De aceea s-a si decis apelul la SRI si SIE.

„Multi dintre inaltii prelati plimbati prin strainatate pe vremuri nu au niciun fel de dosar, nici de urmarire macar. E cam suspecta aceasta puritate. S-ar putea sa aflam, ca in cazul unor politicieni, ca nu au dosar si sa fie de fapt ofiteri acoperiti”, a facut Dinescu un pronostic. Daca IPS Daniel a activat in anii ‘80 ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey - Elvetia, IPS Teofan a fost dupa 1987 duhovnic la o manastire din Franta.

Alti membri ai Colegiului vad insa practic imposibila verificarea inainte de instalarea in functie. „Preotii au fost permanent in atentia noastra. Dar, tehnic, verificarea candidatilor nu e posibila inainte de alegeri pentru ca oficial candidaturile vor fi facute publice in aceeasi zi in care se va lua decizia finala”, sustin sursele citate.

Piedici in deconspirarea sutanelor Despre deconspirarea preotilor se vorbeste din 2000. Scoase din august 2006 de la „siguranta nationala” printr-o decizie a CSAT, dosarele acestora zac in mare parte in arhive, neatinse.

Protejati de politicieni influenti, inclusiv de un grup din CNSAS, clericii s-au aratat deschisi deconspirarii, „in spiritul adevarului si al dreptatii”, dar nu au incetat demersurile pentru ca dosarele lor sa nu fie judecate de mireni. La initiativa PSD, Legea CNSAS ar putea sa prevada expres transferul dosarelor preotilor catre Sfantul Sinod. (Anca Simina) Pactul cu Securitatea a fost asumat de prelati ca Bartolomeu Anania sau Teodosie Tomitanul Linistea Bisericii a fost tulburata, dupa 1989, de acuzatiile de colaborationism, dar si de marturisirile unor inalti prelati cazuti in pacatul delatiunii. Relatia preotilor cu fosta Securitate s-a consumat insa aproape exclusiv in presa.

Suspiciunile nu l-au ocolit nici pe Patriarhul Teoctist. Anul trecut, istoricul Stejarel Olaru sustinea ca a vazut documente din care reiesea ca Prea Fericitul a fost cel putin „agent de influenta” al fostei Securitatii. Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, a precizat insa ca nu exista un dosar al Patriarhului, doar „niste documente de prin anii ‘40 care atesta totusi ca prelatul a avut un trecut incetosat”.

Mitropolitul Clujului Bartolomeu Anania marturiseste in cartea sa de memorii - din care fragmente au fost puse in exclusivitate la dispozitia EVZ - ca in perioada detentiei in inchisorile comuniste si-a pus semnatura pe o serie de „turnatorii”.

„Si-mi aminteam (...) si de mitropolitul Tit Simedrea, fost al Bucovinei, om care nu facuse politica, dar, in spusele mele, era autorul unor ectenii speciale antisovietice, pe care le difuzase in timpul razboiului din Rasarit. (...) Pe episcopul Teoctist Arapasu il vazusem o data plangand la mormantul lui Stefan cel Mare si-i denuntam acum lacrimile ca pe o marturie a sentimentelor lui nationaliste si reactionare”, scrie IPS Bartolomeu.

Mitropolitul Banatului Nicolae Corneanu a recunoscut si el, imediat dupa Revolutie, ca a fost racolat de Securitate in anii ‘60, dupa ce a fost ales episcop al Aradului. El a avut trei nume conspirative si a fost retribuit pana in 1989. Arhiepiscopul de Alba-Iulia Andrei Andreicut si-a marturisit si el relatia cu Securitatea in 2001 si a fost deconspirat de CNSAS in 2005.

Arhiepiscopul Tomisului Teodosie a recunoscut ca a semnat un angajament, fara a da insa vreo nota informativa. Staretul Manastirii Stavropoleus, Iustin Marchis, a marturisit si el, in 2006, ca a intocmit cateva note informative despre cetateni straini. 

Episcopul de Valcea Gherasim a dat si el note informative, insa sustine ca a fost obligat sa-l toarne pe Cardinalul Hossu pe cand acesta era tinut la Manastirea Caldarusani, unde actualul episcop era staret. Episcopul purta numele conspirativ „Ionescu”. (Clarice Dinu)

TERMEN

Statutul Bisericii Ortodoxe Romane, schimbat pana in noiembrie

Statutul Bisericii Ortodoxe Romane, care reglementeaza si alegerea noului Patriarh, este in curs de schimbare si va fi votat in luna noiembrie de Sfantul Sinod, dupa cum a precizat, ieri, Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

Parintele Stoica a afirmat ca acesta este motivul pentru care statutul nu este postat pe site-ul Patriarhiei. Potrivit prevederilor noii Legi a Cultelor, promulgata in 2006, toate cultele din Romania trebuie sa prezinte Ministerului Culturii si Cultelor, pana la 1 noiembrie 2007, noul statut.

Purtatorul de cuvant a explicat ca, imediat dupa 1990, au fost aduse amendamente statutului, necesare odata cu schimbarea regimului. In martie 2006, acestea au fost aprobate in Adunarea Nationala Bisericeasca, formata din membri ai celei mai inalte autoritati a Bisericii Ortodoxe Romane, Sfantul Sinod, dar si din cate trei reprezentanti ai fiecarei eparhii (un cleric si doi mireni).

Potrivit statutului, alegerile pentru un nou Patriarh au loc la 41 de zile de la decesul acestuia, cel mai probabil in saptamana 10-15 septembrie, potrivit lui Constantin Stoica. Pana atunci, locotenenta este asigurata de Inalt Prea Sfintia Sa Daniel, Mitropolitul Moldovei si a Bucovineri, al doilea in ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane, dupa Patriarh. (Eugenia Mihalcea)