Îți prăpădise cei mai frumoși ani căutându-l pe domnul perfecțiune, dar se apropia înfricoșător de 30 de ani, moment în care hotărâse că se va mulțumi cu orice, numai bărbat să fie.

Deja singurătatea unei femei de 30 de ani era privită ca o infirmitate, iar vinovată de drama ei era soarta crudă, care o înzestrase cu trăsături absolut neatractive pentru bărbații pe care îi întâlnise în trista și scurta ei viață.

Să nu înțelegeți greșit, Cătălina nu era urâtă cât să pună lumea pe fugă, dar, după câteva minute de conversație cu ea, simțeai o aprigă nevoie de a te arunca în gol de pe geamul din toaletă.

Era veșnic de altă părere decât interlocutorul ei și chiar și cele mai banale discuții se tranformau în polemici fără vreo miză și fără sens.

-Ciudățenia ta îi alungă, nu lipsa sânilor, o consola fratele ei. Iar când constată că ai nu ai nici sâni, de ce ar mai sta de vorbă cu tine ?

-Mai bine mă făcea mama și pe mine băiat.

-Ai fi avut aceeași soartă. Doar că sânii nu te-ar mai fi putut salva. Deci nu e mare diferență față de cum ești acum.

-Dacă toți bărbații sunt la fel de superficiali ca tine, prefer singurătatea.

-Draga mea surioară ești, literalmente, nefrecventabilă. Ai putea, totuși, să încerci cu site-urile de întâlniri online. Poate reușești să păcălești vreun prost, dacă rămâi tăcută.

Așa fusese relația lor dintotdeauna, dar era singurul bărbat cu care Cătălina vorbea despre problemele ei.

Ideea de a-și găsi un partener cu ajutorul unor aplicații online care calculau compatibilitatea în procente, nu i se părea tocmai rea.

I-au trebuit două săptămâni să aleagă o fotografie din cele câteva sute pe care și le făcuse.

-Ai nevoie de multă piele goală și machiaj în prostie, o sfătuise o prietenă. Bărbații sunt niște ipocriți când spun că le plac femeile naturale. Știi cum salivează la un decolteu siliconat ?

-Dar eu nu am sâni falși, se apăra Cătălina.

-Tu nu ai sâni deloc, draga mea, motiv pentru care îți recomand un sutien cu burete dublu.

-Dar asta înseamnă să păcălesc.

-În situația disperată în care te afli eu nu mi-aș mai face astfel de probleme.

Trecuse o săptămână de când Cătălina își expusese profilul, anunțând populația masculină a planetei că era disponibilă.

Primele conversații le-a avut cu diverși indivizi cu dorințe dubioase , dar Cătălina era hotărâtă să nu renunțe.

Într-o seară i-a scris un medic urolog, iar conversația a fost atât de plăcută, încât i-a prins dimineața. Și-au spus cele mai intime secrete, au vorbit despre politică, muzică, vreme și, surprinzător, Cătălina nu a simțit nevoia să riposteze.

Ciudat, dar la adăpostul tastelor se simțea în siguranță. Degetele ei scoteau cuvinte cumpătate, atunci când gura tăcea.

-E ora 5 dimineața, i-a scris doctorul, iar mâine intru în gardă. Te superi dacă reluăm discuția altă dată?

Ce să-i răspundă? Dobândise o capacitate fantastică de a face față dezamăgirilor, așa că a părut neafectată de întreruperea brutală a convorbirii. Dacă l-ar fi avut în față, probabil că i-ar fi spus vreo două, dar lângă ecranul mut își păstra calmul și cumpătarea.

-Desigur. Odihnă plăcută.

Trecuse o săptămână, iar doctorul nu mai dădea niciun semn de viață. Și ultimul firicel de speranță răsărit în inima Cătălinei se ofilise. Avusese suficientă decență să nu-l abordeze ea, dar asta nu înseamnă că nu scormonise frenetic în viața virtuală a bărbatului care o amăgise cu vorbe frumoase.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE