Ungaria, noi atacuri la adresa României. Ursula von der Leyen, acuzată că „face România măreață” pe banii UE

Mai multe publicații din Ungaria notează că, în privința României, „ceva s-a schimbat” și vorbesc despre faptul că Ursula von der Leyen joacă un rol important în direcționarea unor sume uriașe către economia românească. Jurnaliștii descriu situația drept un flux financiar masiv, cu un volum de bani „fără precedent” pentru țara noastră, potrivit Világgazdaság.

Ursula von der Leyen, acuzată în presa maghiară că „face România măreață” pe bani europeni

În materialul publicat de Világgazdaság, accentul este pus pe modul în care, în ultimele șase luni, fondurile europene au început să intre mult mai rapid în România. Articolul detaliază cum mecanismul de absorbție, considerat ani la rând greoi și întârziat, s-a schimbat într-un ritm care surprinde inclusiv analiștii.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a arătat într-o postare pe Facebook că banii europeni ajung acum în economie de cinci ori mai repede decât înainte, iar decalajele acumulate în ani de zile au fost recuperate într-o perioadă scurtă.

Pe baza solicitărilor transmise Comisiei Europene, absorbția fondurilor de coeziune a urcat de la 9,9% la 20,4%, ceea ce înseamnă practic o dublare într-un interval foarte scurt.

PSD solicită Guvernului scutirea fermierilor de la plata accizei și TVA pentru motorină

Raport OCDE despre România. Progrese în lupta anticorupție, dar avertismente dure privind sistemul politic și sănătatea

Dragoș Pîslaru. Sursă foto: Facebook

2,3 miliarde de euro în doar jumătate de an

Publicația subliniază și creșterea sumelor efectiv rambursate către România. După cei 2,9 miliarde de euro care au intrat în anii precedenți, alte 2,3 miliarde de euro au ajuns în conturile statului doar în ultimele șase luni.

„În timp ce între 2021 și jumătatea anului 2025, România a primit în medie 86 de milioane de euro pe lună, în ultimele șase luni această sumă a depășit 450 de milioane de euro”, a scris ministrul. Ritmul lunar de rambursare a devenit aproape de șapte ori mai mare.

Maszol citează declarațiile lui Dragoș Pîslaru și notează că ultimele șase luni reprezintă doar o mică parte din perioada bugetară 2021–2027. Cu toate acestea, nu mai puţin de 37% din totalul plăților și 43% din rambursările efectuate de Comisia Europeană s-au concentrat în acest interval scurt.

Fondurile europene au un rol decisiv în reducerea deficitului bugetar, iar obiectivul pentru anul 2026 este ca peste 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune să fie direcționate în economia României.

PNRR renegociat și relansat în relația cu Bruxelles

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, ministrul a amintit că la jumătatea anului 2025 îndeplinirea jaloanelor a stagnat, iar Comisia Europeană a blocat temporar mai multe plăți. În ultimele șase luni, planul a fost renegociat la Bruxelles, au fost introduse proceduri mai transparente, iar aproximativ o treime din fondurile atrase până acum din mecanismul de redresare au fost folosite tocmai în această perioadă.

„În 2026, ministerul dorește să utilizeze 10 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE, iar un total de cel puțin 15 miliarde de euro din fondurile UE vor fi cheltuite pentru investiții în sănătate, educație, infrastructura de transport și competitivitatea economică”, a scris Pîslaru.

Maszol mai adaugă că, în paralel cu acest flux de bani europeni, românii se confruntă și cu scumpiri la pompă. Prețul benzinei și al motorinei a urcat cu zeci de bani pe litru după ce, la început de an, guvernul a majorat din nou accizele — a doua oară în doar cinci luni.

Benzina s-a scumpit cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 31 de bani, măsură inclusă într-un pachet de austeritate.