Datele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din 2025, prezentate de Pîslaru: Vă prezint în exclusivitate cifrele reale

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că ținta României pentru 2026 este atragerea a cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene, sumă care ar însemna dublarea maximului istoric de până acum. Potrivit acestuia, banii vor fi direcționați spre investiții în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și creșterea competitivității economice. „Pentru prima dată, vă prezint în exclusivitate cifrele reale ale situației în care ne aflăm, pe care nu le veți auzi la TV sau în altă parte!”, a scris acesta, într-o postare pe Facebook.

Pîslaru: Fondurile europene au ajuns în economie de cinci ori mai rapid în ultimele șase luni

Potrivit ministrului, în ultimele șase luni, fondurile europene au început să ajungă în economie de cinci ori mai rapid. Analiza comparativă a datelor arată o accelerare majoră a procesului de absorbție în acest interval, față de întreaga perioadă cuprinsă între începutul exercițiului financiar 2021–2027, respectiv 1 ianuarie 2021 – 23 iunie 2025.

„La rata de absorbţie curentă (sume solicitate Comisiei Europene) performanţa este şi mai remarcabilă – de la 3 miliarde (9,91%) am sărit la 6,3 miliarde (20,4%). Asta înseamnă o dublare a absorbţiei în ultimele 6 luni. Pentru sceptici, chiar şi la rata de absorbţie efectivă (rambursări de la Comisia Europeană) am găsit 2,9 miliarde adică 9,41% (acumulată în 4 ani şi jumătate) şi am reuşit să o ducem la 5,2 miliarde adică 16,6% în doar 6 luni. Adică 2,3 miliarde euro intraţi în conturile statului în această perioadă”, a scris acesta.

„Fondurile europene sunt singura noastră șansă reală de a compensa deficitul bugetar”

Dragoș Pîslaru a prezentat și o serie de cifre „adiționale”, despre care afirmă că demonstrează „eficiența guvernării actuale”:

Efectul fluture. Un meteorolog a formulat una dintre cele mai misterioase teorii ale științei

Otopeni: Orașul „Parfumului” de hazna și al stâlpișorilor inutili. Până când, Domnule Primar?

• Ritmul lunar de plată (viteza de execuție) - indică o diferență semnificativă între cele două perioade analizate: între ianuarie 2021 și iunie 2025, plățile au fost, în medie, de 86,6 milioane de euro pe lună, iar în intervalul iunie–decembrie 2025 ritmul a crescut la 456,2 milioane de euro lunar;
• Eficiența în rambursări (banii recuperați de la UE) - indică o diferență clară între cele două perioade. În perioada anterioară, media rambursărilor a fost de aproximativ 54 de milioane de euro pe lună, iar în mandatul actual media a ajuns la 374 de milioane de euro lunar. Astfel, ritmul de rambursare a crescut de aproape 7 ori;
• Pondere istorică în doar şase luni - deși reprezintă doar 10% din perioada scursă de la începutul programului 2021–2027, în acest interval au fost realizate 37% din totalul plăților din exercițiul financiar 2021–2027. De asemenea, 43% din totalul rambursărilor de la Comisia Europeană pentru aceeași perioadă au fost încasate în aceste șase luni.

„Sinteza progresului: În doar jumătate de an, s-a reușit realizarea a peste o treime din tot ce s-a făcut în precedenții 4 ani și jumătate. Faptele vorbesc: Ritmul mediu lunar de absorbție a crescut de peste 5 ori față de perioada 2021 - iunie 2025. Viziune, nu doar contabilitate: Fondurile europene sunt singura noastră șansă reală de a compensa deficitul bugetar și de a repara efectele gestiunii populiste a banilor naționali din trecut”, a mai scris acesta.

El a adăugat: „Ținta 2026: Vom lansa toate apelurile rămase. Obiectivul este de peste 5 miliarde € atrași doar pe coeziune anul acesta. Nu va exista o întrerupere abruptă; pregătim deja continuitatea pentru programarea 2028-2034 printr-un plan de țară coerent. Suntem deja actor activ în negocierile de la Bruxelles pe noul cadru financiar multianual și vom maximiza interesul României de a atrage peste 60 miliarde de euro bani nerambursabili”.

Pîslaru: „Am absorbit o treime din tot ce s-a încasat prin PNRR din 2021 până în prezent”

În privința PNRR, Pîslaru a amintit că, în iunie 2025, programul se afla „într-un punct critic”. „Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată şi o bulibăşeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr şi culminând cu lipsă totală de transparenţă şi de instrumente de management care să ţină lucrurile sub control”, a scris acesta.

comisia europeana / sursa foto: dreamsime.com

Potrivit ministrului, în prezent situația este diferită: „În ultimele 6 luni, similar cu ce am văzut pe Coeziune, am absorbit o treime din tot ce s-a încasat prin PNRR din 2021 până în prezent. La 30.06.2025 execuţia era de 6,8 miliarde euro. La 31.12.2025 execuţia a ajuns la 9,7 miliarde euro, cu 3 miliarde de euro mai mult, absorbiţi doar în guvernarea Bolojan”.

PNRR, renegociat și „pus pe un făgaș responsabil”

Ministrul a afirmat că PNRR a fost renegociat și „pus pe un făgaș responsabil”, cu scopul de a maximiza absorbția. De asemenea, el a afirmat că programul a fost adus în transparență prin Tabloul de bord PNRR, astfel încât toate cele peste 20.000 de proiecte aflate în implementare să poată fi urmărite de întreaga societate. Totodată, au fost „împinse” reforme importante, care urmează să fie finalizate în 2026, iar Cererea de Plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, a fost depusă.

„Pe scurt, în sfârşit Guvernul ştie ce face, de ce face şi pentru ce face lucruri pe PNRR. Şi da, 2026 este Anul PNRR. Avem o ţintă ambiţioasă de 10 miliarde € pentru acest an”, a mai spus acesta.

Ținta României pentru anul 2026

Șeful MIPE a declarat că este „realist”, deoarece „provocările sunt uriaşe, tensiunea socială există, iar timpul pentru PNRR şi implementarea fondurilor europene este scurt”, dar adaugă că este și „optimist”.

„Ținta noastră pentru 2026 este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minim 15 miliarde de euro care să ajungă în investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică. Pe baza absorbției și a creșterii ritmului din ultimele 6 luni, este cu adevărat posibil. Un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România. Un parteneriat larg, care poate arăta că se poate și în România”, a mai scris acesta.